113 lehi, càlàri si pe jos, venind din fundul Lesun^ului, au stràbàtut de acolo pe la Sticlàrie, prin pàdure, tocmai la Zboina Verde din tinutul Putnei, si de acolo, prin fundul Vrancii, prin munti, in Valahia:... cápitanul lor era Karol, tot leah, imbràcat in haine ofitere^ti »1.
    Important din acest punct de vedere este si interogatoriul, luat dupà 15 septembrie, pandurului Gheorghe Terec-Ungureanu, hangiu in R. Sàrat, care declarà cà « gvardia » nationals din acel ora§ a avut oaspe^i, timp de
2	zile, un grup de 50 de polonezi inarmati, cà au mers impreunà, incolonati, pe ulite pinà la cancelaria subocirmuirii, de unde s-au inapoiat iaràsi acasà la praporgicul D. Perieteanu, cápitanul de panduri, unde erau gàzduiti. Apoi, s-au inapoiat spre Buzáu 2. Prof. I. D. Petrescu, care-§i petrecea vacanza la Vintilà Vodà, nu scapa sà noteze cà « el » i-a primit §i incartiruit pe polonezi, avind si avizul autoritàtilor 3.
    Toate aceste stiri impun concluzia: polonezii sositi in muntii Buzàului, i§i stabiliesc cartierul la Vintilà Vodà cel mai tirziu in ultímele zile ale primei decade din septembrie 1848, iar la R. Sàrat ajunseserà venind dinspre Vintilà Vodà.
    Polonezii coborau dinspre Moldova, organizati §i pregàtiti pentru luptà ; erau sub comanda unor ofiteri, purtau drapele pe care sta scris: « Legiunea polonà de sud » 4, unii erau càlàri, altii pe jos §i toti inarmati 5. Ne punem intrebarea: unde si in ce imprejuràri se formase acest deta§ament ?
    In Moldova anului 1848 se intilnesc destui polonezi. Unii, putini la numàr, se aciuiaserà, cu ani in urmà, in Ia§i, de unde se imprà§tiaserà §i prin celelalte ora§e ale Moldovei, exercitind diferite ocupatii lucrative (meseriasi, precupeti, vechili, scriitori, profesori)6: al^ii, in ciuda màsurilor severe de pazà ce se iau la granirà, izbutesc sà pàtrundà in Moldova in vara anului 1848, pretex-tind achizi^ii de sare §i tutun 7.
    Pentru compietarea evidentei lor, cerutà de Ministerul de Interne, in vara anului 1848 8, polizia din Iasi inregistreazà, dupà o repetatà §i minutioasà cercetare — 81 (in 1846, fuseserà 94)9; in judetul Tutova erau numai 16, cei mai multi erau stabiliti la Birlad 10.
    In toatà Moldova, numàrul acestora nu trecea, deci, peste 2—300. Mai interesant este faptul urmàtor: politic, acesti refugiati poloni, agitati de citeva elemente radicale — continuu urmàrite de politie §i de consulatul rus din Iasi11 —se situaserà la extrema stingà a emigratiei polone: erau republicani
     1	BIBL. ACAD. R.P.R., mss., 3863, f. 184. Polonezul Adam Kseizopolschi, prins de autoritarie maghiare in ziua de 9.XI.1848 pe teritoriul comunei Ghelni^a din Trei Scaune (I. ARVAY, Douà documente privitoare la activitatea emigranfilor poloni in Moldova in „Rev. Arhivelor“, III, 1, p. 184), fäcuse parte din grupul ajuns ìn muntii Buzàului.
     2	Anul 1848, V, p. 7-8.
      3	Buchetul, p. 52.
     4	Bukurester Deutsche Zeitung», nr. 47 din 11.X.1848.
     6 Anul 1848, V, p. 66.
6	Documente privitoare la anul revolucionar 1848 in Moldova, Bue., 1960, p. 293—294.
     7	Ibidem, p. 270, 280, 281 fi Anul revolutionär 1848 in Moldova Documente I, Bue., 1950, p. 252, 256 fi 258.
     8	Doc. priv., p. 120—121.
      9	Ibid., p. 275, 281.
     10	Ibid., p. 293—294.
     11	Ibid., p. 291, 293.
80