într-adevâr, câpitanul de stat major Borovski i-a ajuns din urmà si 128 de familii bulgare au fost readuse în vechile lor locuinte
     0	datà eu sosirea lui Kutuzov la Bucureçti îneepe a patra etapâ a emigrârii bulgare la nord de Dunâre. Noul comandant intenciona sa duca un ràzboi defensiv, întàrind linia Dunârii, în care scop únele cetani turceçti ca Nicopol sau Silistra trebuiau distruse. Aceastà situare a determinat numeroase familii bulgare din satele sau oracele de pe lìngà Dunàre, sa treacà în Jara Romì-neascà. Astfel bulgarii din jurul Rusciukului s-au adresat generalului Essen, exprimìndu-si dorin|a de a trece la nord de Dunàre fapt pe care acest comandant 1-a adus la cunoçtinta lui Kutuzov. Râspunzînd lui Essen, la 8 aprilie
1811,	Kutuzov ìi cerea sa ìncurajeze pe bulgarii ce çi-au exprimât asemenea dorin^e, oferindu-le pentru asezare |inuturile fertile din jurul Odesei. Pentru convingerea bulgarilor, Essen trebuia sa recurgà la serviciile consilierului de stat Karpov, care primise sarcina expresa de a se ìngriji de mutarea bulgarilor In aceastà regiune si càruia Kutuzov ìi dàduse ordin sa se prezinte generalului. Aça cum raporta însâ Essen §i bulgarii de aci au refuzat sa piece in acele locuri îndepàrtate. To|i çi-au exprimât dorinta de a trece índatá peste Dunàre §i de a se a§eza mai aies în hasurile Giurgiu, Bràila, etc., ceeace Kutuzov a aprobat2.
    Gomandantul suprem al ostilor rasenti ìsi dâdea însâ bine seama cà influenza lui Karpov asupra tàranilor bulgari nu putea fi prea mare, ultimul putînd sâ se îngrijeascâ doar de organizarea deplasàrii acestei populatii. De aceea Essen trebuia sà cîçtige ìn acelas scop pe episcopul bulgar de la Rus-ciuk, asigurìndu-1 cà Kutuzov va interveni la |arul Alexandra spre a-1 recompensa pentru faptele sale. Dacá regiunea Odesei li se va pârea prea îndepârtatâ, atunci bulgarii puteau fi aseza^i « in regiunea cetà^ilor de pe malul stìng al Dunârii, unde açezârile lor nu vor depinde de Divanurile locale, ci vor fi puse sub protec|ia unor funetionari rasi. In primul rînd càuta^i sà-i determinati ca sa se mute ìn Rusia...» — râspundea Kutuzov lui Essen 3. $i alti generali ru§i care eomandau trupele de pe malul drept al Dunârii adresau rapoarte asemànàtoare lui Kutuzov, care a dat acum ordinul ca bulgarii din jurul Silistrei sâ fie mutati ìn raiaua Bràilei, iar cei de pe lìngà Nicopol in jurul Turnului. Vâzînd aceste treceri ce aveau loc « ìn fiecare zi de pe malul drept pe cel stìng, din cauza distrugerii oraselor Nicopol §i Silistra », Kutuzov a trecut la organizarea lor recurgìnd §i el la serviciile lui Koronelli, care a fost numit la 24 aprilie 1811 « tutorele principal» al acestor bulgari.
    Numirea lui Koronelli se datora faptului cà acelaç consilier de stat, dupà ce fusese initial folosit de Prozorovski pentru « partea diplomaticà », ìncepuse ìncà din 1809 sà se ocupe de mutarea bulgarilor de pe malul drept al Dunârii pe cel stìng. Kutuzov ìi dàduse sarcini precise si anume: Koronelli avea sà se ocupe de toti bulgarii care au venit de dincolo de Dunàre ìncepìnd din anul 1809. Cu excepta celor veniti din Çistov, Razgrad §i Arnautkioi, ca si acelora de la Silistra si Nicopol (care se mutaserà, chiar atunci in aprilie 1811, la Bràila si Turnu) « precum stiti §i Dvs — afirma Kutuzov — sìnt destinaci a fi mutaci in regiunea Novorosiisk, sub supravegherea §i dispozitiile lui Karpov... ».
     1	Kozodavlev càtre Kutuzov ìn JJoKy Meumu u .»amepuanu, p. 12.
     2	Ibidem, p. 18.
3	Kutuzov càtre Essen, în M. II. Kymy3oe, C6. JJok., Ili, Moscova, 1952, p. 314.
38
 *