Acest principili nu este contrazis de prezen^a unora din rudele domnului în dregâtorii mai mici sau mai mari fiindcà el nu echivaleazà cu interdicta ca rudele domnului çi marii boieri sâ-1 ajute la guvernare (o spune însusi autorul învâ]âturilor) ci definente raporturile care trebuie sa existe între domn §i auxiliarii sai: în ochii domnului toti trebuie sà fie egali §i numai vrednicia §i dreptatea trebuie sa fie criteriul de apreciere si promovare.
    Practica guvernàrii cu ajutorul rudelor apropiate pare sà fi fost veche, atît în Jara Romîneascâ cît §i în Moldova 1. Çtefan cel Mare a cunoscut-o (atît marele vornic Isaia cît §i Çendrea portarul Sucevei — unul din cei mai importanti dregâtori — erau cumna^ii sài) fàrà ca istoricii sâ-i fi adus pentru aceasta imputarea câ a fost tutelatul neamurilor sale. $i Radu cel Mare, considérât un domn centralizator, aveaînsfat doi cumnati: pe Calotâ si pe Bogdan din Popesti, adversarul Craioveçtilor. Cercetâri speciale ar descoperi fireçte §i alte cazuri. Nici în acest domeniu Neagoe nu era deci un inovator, dar dintre toti domnii care au avut de a face eu Craiovestii, el este primul care a çtiut sà-i Çinà în situala unor « slugi drepte », convingîndu-i sà se estompeze atîta vreme cît scena Jàrii Romîneçti a fost ocupatâ de marea sa personalitate. Din lipsa unui conflict între domn çi Craioveçti s-a tras concluzia falsà cà cel care a cedat a fost domnul.
    § 3. Capitolul III — Critica interna a textului învâfâturilor siste-matizeazà §i dezvoltà în cea mai mare parte arguméntele lui Russo, a§a dupà cum atrage aten^ia însuçi autorul. Ràspundem de aceea, fàrà a le mai cita, numai observa^iilor noi, care tintesc sà sporeascà §i sà întàreascà arguméntele lui Russo.
    1.	Autorul învâ\âturilor recomandà lui Teodosie sà nu faeà prietenie eu pàgînii « màcar de ^i-ar fi §i frate, sà te fi nâscut eu dînsul dintr-o mumà » fiindcà aceastà recomandare se încadreazà în ideologia generalà a lucràrii. Expresia vrea sà sublinieze cît de departe trebuie dusà diferentierea de pàgîni §i nu câ Teodosie ar fi avut un frate pâgîn ca Radu Mihnea. Nu e totuçi de prisos sà reamintim cà izvoare aie epocii2 prezintà pe faimosul Mehmed Beg drept o rudà a Craioveçtilor trecutâ la islamism (p. 36).
    2.	Neagoe nu vorbeste în « Rugàciunea la ieçirea sufletului » despre necunoaçterea nominalâ a succesorului sàu de càtre boieri, ci de lipsa de acomodare a boierilor cu firea §i dorintele noului domn. Aceste sfaturi urmeazà imediat dupà ce domnul se adresase fiilor sâi ca unor viitori succesori, ceea ce exclude interpretarea propusà de P. P. Panaitescu. El se prezintà pe sine ca protector al boierilor si îi deplînge pentru faptul cà pierd un asemenea stàpîn fàrà a §ti cum se va purta eu ei urmasnl sàu (p. 36).
     3.	Formularea din capitolul Despre soli §i râzboaie este în tonul de smerenie creçtinà al întregii lucràri. Faptul câ ea apare în cel mai caracteristic laie dintre capitúlele Invâ(âturilor ne scuteste de argumentàri suplimentare (p. 37).
    4.	Neagoe vorbeçte de pribegie si-1 previne pe fiul sàu, findcâ el însuçi fusese pribeag si fiindcà, stiind cît de împârtite erau taberele boiereçti, prevedea
     1	Asupra acestui fapt a avut amabilitatea sâ ne atragà atenfia tov. ION DONAT. îi exprimâm pe aceastà cale multumirile noastre.
     2	Cf. Cronica lui Macarie în Cronicile slavo-romîne, Ed. P. P. Panaitescu. p, 79. Un raport contemporan (1525) spune câ rudele lui Neagoe « ad portam miserant ad consanguíneos ibi existentes hoc est Ibrahim Bassam et Mustapha Bassam ». (cf. A. VE-RESS, Acta et epistoalae relationum Transilvaniae... cum Moldavia et Valachia, vol. I, p. 137. Citât dupà FILITTI, Banatul Olteniei fi Craiovestii... p. 62, nota 477).
25’
387