in acest timp armata 1-a rominà, in cooperare cu trupele armatei 53 sovietice au trecut Gronul, Nitra, Vahul §i au angajat lupte violente in partea centrala si sudicà a Carpatilor Albi. In jurul datei de 28 aprilie, Armata 1-a rominà, in colaborare cu trupele sovietice, aveau misiunea sa nimiceascà gruparea inamicà din masivul muntos Hribi §i sà inainteze in directia Olmutz 1.
    Divizia de voluntari «Tudor Vladimirescu » nu fàcea parte din cele douà armate romine, ci era direct sub comandament sovietic, fiind sub comanda Armatei 53 sovietica, care impreunà cu Armata 1 rominà constituiau grupul de armate sovieto-romin General Managarov 2. La data de 20 martie 1945 pandurii romini au ajuns la riul Gron, dupà ce au eliberat località£ile Valah, Repiska Lucanita etc., atingind obiectivul care-i fusese fixat. La 20 martie divizia a fost pusà la dispozitia Frontului 2 Ucrainean, in vederea regrupàrii si reorganizàrii. Sfir§itul ràzboiului nu i-a mai dat posibilitatea sà reintre pe front3. La 3 mai 1945 Divizia «Tudor Vladimirescu» a fost decorata de guvernul sovietic cu ordinul « Drapelul Ro?u ». « Aceastà decoratie, a subliniat maresalul Uniunii Sovietice Rodion Malinovski, este o dovadà cà ati luptat curajos, cot la cot cu Armata Ro§ie pentru eliberarea tarii dumnea-voastrà. Aceasta aratà dovada prieteniei vernice intre offerii §i ostasti romini §i ostaci rosii. Aceastà prietenie a fost cimentatà cu singele vostru »4.
    La 25 aprilie 1945, trupele sovietice au incercuit complet Berlinul, iar la 2 mai garnizoana Berlinului a capitulat. In aceste zile trupele Frontului 2 Ucrainean luptau pentru lichidarea ultimelor ramàsite germano-fasciste din Cehoslovacia. La 6 mai, tortele sovietice au ìnceput ultima operatie de pe frontul sovieto-german, cunoscutà sub denumirea de operatia de la Praga.
    La operatia de la Praga au luat parte Frontul 1 Ucrainean, Frontul 4 Ucrainean si Frontul 2 Ucrainean.
    In sectorul Praga, incà la 1 si 2 mai 1945, au ìnceput primele ciocniri armate intre locuitorii orasului si armatele fasciste.
    In timp ce armata sovieticà ocupa Berlinul, in Praga are loc insurectia armatà condusà de comunisti, care a ìnceput la 5 mai 1945. Hitleri§tii au incercat sà inàbuse ràscoala populatiei din Praga prin represiuni crude.
    Praga a fost supusà atacurilor aviatiei fasciste. In zilele de 6 si 7 mai au fost lupte singeroase de stradà, unde populatia ridica baricade.
    La 8 mai trupele germane au pàtruns in centrul orasului.
    Trebuia sà se dea fàrà intirziere ajutor poporului cehoslovac.
    La 9 mai, unitàrie sovietice ale Frontului 1 Ucrainean trebuiau sà dea lovitura principalà hitleri§tilor, dinspre nord spre sud, in directia Drezda — Praga, iar armatele sovietice din centra loveau inamicul in regiunea muntilor Suditi.
    De asemenea, Armata 1-a rominà, in dimineata zilei de 9 mai, a inceput ofensiva spre Praga. Dupà o puternicà pregatire de artilerie, sectorul german a fost rupt, armatele romine ajungind pinà la raionul Humpolec la 12 mai 1945®.
     1	Arhiva M.F.A., Participarea Armatei romine la operaia de la Praga iji terminare a victorioasà a rSzboiului, partea a V-a, p. 1513—1514.
      2	Contribuya Rominiei . . . , p. 442.
     3	Arhiva M.F.A., dos. nr. 315/8, p. 177—178.
     4	« Inainte» din 4 mai 1945.
     5	Arhiva M.F.A., Participarea trupelor romine la operatia de la Praga, manuscris, V, p. 1542 (din arhiva M. St. M.).
12