de la Giurgiu fi Prundu. Avem convingerea cà eie vin in sprijinul considerajiilor asupra Gostinului deoarece Gostinul se aflà situat intre aceste doufi puncte. Ni se pare semni-ficativ fi faptul cà pentru aceastà perioadà, pe malul Dunàrii intre vàrsarea Oltului fi a Ialomifei descoperirile de tezaure monetare nu sint prea numeroase fi eie coincid in generai cu porturile. Astfel de tezaure s-au descoperit la Celei, Zimnicea, Giurgiu, Prundu fi Càlàrafil.
     Men^ionàm aici cà pe teritoriul Gostinu, Marele Diefionar Geografie al Romlniei indicà prezen^a ruinelor « unei vechi cetà|i * *. Speràm ca prin cercetarea de fa^à sà atragem atenfia arheologilor fi asupra punctului Gostinu unde, prin sàpàturi s-ar putea preciza despre ce fel fi ce destinale a avut construc^ia din care au ràmas acele ruine. Avem convingerea cà descoperirea urmelor activitàtilor desfàfurate in jurul ei ar confirma cele expuse aici.
      In tàrile slave de asemenea existà toponimice cu etimonul v. slav rcemt, majori-tatea in apropierea unor ape mari. Cel mai vechi atestat este Gostinopole, in proiectul de tratat comercial intre Novgorodul Mare, Liibeck fi litoralul gotic din anul 1269. Gostinopole era afezat pe riul Volhov. Proiectul specifica: « Dacà va veni negu^àtorul in sus — pe Volhov — la Gostinopole el va da atita cit a dat din vechime fi nu mai mult » 3. In traducere toponimicul de mai sus inseamnà « Cimpia negu^àtorului ». Un afluent al Yistulei, spre izvoarele ei, se numefte Gostine 4. Tot in Polonia intilnim Gostyn fi Gostynin 6. In R. S. F. Jugoslavia pe riul Vardar este situat Gostivar-ul 6. Var este impru-mutat probabil din maghiarà in forma scurtà din varof (cetate, oraf).
      In R. P. Bulgaria intilnim toponimicele rocmmu (raionul Loveci), atestat din secolul al XV-lea (1430) fi rocin^n (raionul Blagoevgrad), atestat din secolul al XVIl-lea (1605) 7. La noi de asemenea intilnim toponimice ca Gostavàf, Gostefti, fi aitele.
      Din toate cele expuse mai sus desprindem concluzia cà Gostinu a fost un loc legat de prezen^a fi activitatea negu^àtorilor stràini care veneau pe Dunàre in secolele X—XIV, oprindu-se in acest loc pentru a schimba produsele lor pe cele ale populafiei locale. Prezen {a lor a avut un caracter iterativ (cel pu^in o perioadà de timp) fi in felul acesta s-a asociat locul respectiv cu adjectivul posesiv « al negu(àtorului ». Cu timpul s-au dezvoltat alte locuri de schimb pe Dunàre, ca Vadul Diiului, Vadul Calafatului etc. fi Gostinu fi-a incetat func^ia social-economicà. Toponimia insà a pàstrat urma in grai a perioadei (sec. X—XIII) cind de acel loc a fost legatà o anumità activitate, cum am vàzut in cele de mai sus.
       1 Ibidem.
       *	Marele Dictionar Geografie al Rominiei, idem.
      3	rpaMombi BeAUKoeo Hoezopoda u ücKoea, Moscova —Leningrad, 1949, p. 59.
      *	Meyers Grösser Handatlas, Leipzig, 1932, harta 7.
       6	Ibidem.
       *	Ibidem.
       7	RUSI STOIKOV, HauMeHoeanuH Ha öbMapcKu ce/iuma e mypcKu doKyMenmu na opueHtnancKun omdeA na Hapodua EuönuomeKa «B. KoAapoe» om XV, XVI, XVII u XVIII een. in « Haeecmun hu Hapodna EuÖAUomeKa B. KoAapue u na EuÖAuomeKama npu Co$uückuh dbpoKaeen ynueepeumem », tomul I (VII), Sofia, 1961, p. 394.