¡■¡i cu bàcànii si círciumii pe mosia spitalului », neplatind vama pe peste sau chiar incasind-o ei de la alfii etc. Divanul arata « cà dupa poruñea ce este data de Excelenta sa glavnoe comanda (adicà de generalul Kutuzov), au a fi apárati numai de dijma si de claca », dar « nu sint slobozi sà se amestece in drepturile mo§iei pe care lácuesc » 1.
    Interpretarea pe care o dádea Divanul privilegiului acordat bájenarilor de catre Kutuzov la 16 aprilie este de mare importante pentru lámurirea declara^iei acestuia referitoare la « ocBo6oH<aeHHe ot bchkhx 3cmckhx noaaTeü H nOBHHHOCTeH ...»
    Pina la aceastà data nici dispozi|ia lui Kutuzov si nici cele cu mult mai vagi date de predecesorii sài nu fuseserà precizate in norme concrete, Divanul neavind nici un Ínteres sà publice aceste màsuri, care ar fi mic^orat veniturile clasei exploatatoare. Kutuzov precizase incà in septembrie 1811, la o intrebare a lui Krasno-Mila§evici, cum trebuie interpretatà dispozitia sa din 26 aprilie §i anume sà fie scutiti de acele dàri care se plàtesc Vistieriei si de acele dàri fixate de Divan si nu de celelalte ca zeciuiala §i tóate obligatiile pe care dupà obiceiul locului le are orice om care nu posedà pàmintul sàu propriu §i pe care trebuie sà le plàteascà sau sà le execute in folosul proprietarului... « Nu aveau voie sà vindà vin §i alte bàuturi... sà se eschiveze de la piata vàmii pe màrfuri. .. sà-si insuseascà semànàturile fàcute de altii, finetele si vitele... »2
    Am vàzut mai sus cà atit feldmaresalul Prozorovski clt §i generalii Kamenski si Bagration au dat unele indicaci Divanului referitoare la anumite scutiri de dàri ce ar fi trebuit acordate bulgarilor. Nu avem insà documente romine§ti care sà arate cu precizie dacà aceste màsuri s-au aplicat si de care anume dàri au fost scutiri bulgarii. Singurele documente care aratà aceastà situatie sint acelea din anul 1809, care se referà la bulgarii si sirbii din Oltenia. Desi mai inainte stràinii plàteau « oeritul §i vàcàritul stràinilor dupà ponturi », generalul Bagration prin porunci severe a dispus ca bàjenarii « care au trecut intr-acele judete cu oi §i vite mari... sà nu se supere citusi de putin de darea oeritului sau vàcàritului... ci doar catagrafie sà facà... ca sà §tie §i Vistieria cità sumà de bani sà scadà pe dumnealor boerii cumpàràtori ai acestui huzmet... » 3.
    De altfel, asa cum se vede din documente, bàjenarii afarà de cei din Oltenia, n-au fost scutiti de niciun fel de dàri, in anul 1810 plàtind dijmàritul 4.
    0	datà cu dispozitia datà de Kutuzov la 26 aprilie, bàjenarii nu mai plàtesc nu numai dijmàritul, ci nici un fel de dàri. Astfel, in 1811 bàjenarii nu vor sà plàteascà vinàriciul, oieritul sau vàcàritul, fumàritul etc. 5, iar aren-dasii de impozite necunoscind scutirea acordatà de generalul Kutuzov pàgu-besc sume mari pentru care se pling Divanului 6. Vàzind aceastà situatie suditii nu vor sà mai plàteascà nici ei dijmàritul decit pe jumàtate. Sirbii si bulgarii a§eza|i cu mult inaintea ràzboiului in Oltenia, afirmà cà §i ei sint bàjenari7.
1	V. A. UREGHIA, op. cit., p. 716; ROMANSKI, op. cit., p. 19, Doc. Nr. 12.
     2	UoKyMeHma u Mamepua/ibi, p. 14, 50.
     3	V. A. UREGHIA, op. cit., p. 710.
     4	Ibidem, p. 571. Vezi fi ARH. ST. BUC. Mss. 66, f. 118, 126.
     Vezi ROMANSKI, Euuapume..., p. 18—23; V. A. URECHIA, op. cit., p. 572, 574.	•
    6	Vomicul Manolache pierdea numai In Oltenia peste 50.000 de taleri. Vezi ARH. ST. BUG. Mss. 66, f. 220 v.
7	V. A. URECHIA, op. cit., p. 716-7; vezi fi ARH. ST. BUG. Mss. 66, f. 126.
45