parca mai elocA'entá, cind se spune cá ochii tuturor sint índreptaji spre domn, la fapte bune, §i «nu zic cá fac boierii acele sfaturi, ci laudá tot pe domn si numele lui proslavesc. lar boierii, mácar desi fac ei sfaturile cele bune, nimeni nu-i stie nici ii laudá. Pentru aceea este bine sá primi^i sfaturile cu bucurie »...
    Cum de nu s-a gindit nimeni cá o asemenea insistentá ar putea fi mai de grabá a unui boier, fa$á de un domn, care nu |mea seama de divan, decít a unui om de bisericá? De fapt, §tim cá Neagoe Basarab era un domn ámbitos si probabil trecuse in únele cazuri peste divan, observind pina la urmá cá dáduse gres. Putea, credem, sá dea un sfat in consecin^á-
    De asemenea, domnul trebuie sá se sfátuiascá cu boierii, dacá e cazul sau nu, sá-1 ospáteze pe sol. in caz de ospát, se indica in ce fel urmeazá sá se poarte domnul la masá. Masa sá fie bogatá, cu « páhare de argint frumoase », « cu multe feluri de bucate si sá aducá tóate pe rínd únele dupá áltele »; «báuturi sá scoatá de unde va avea mai bune si mai dulci», « ca sá se mire §i solul de acea podoabá si rinduialá buná, care sá nu o fi vázut el la stápínul sau niciodatá, ci sá laude pretutindenea ce a vázut §i sá povesteascá, — pentru cá si aceasta e o cinste a domnului, aleasá §i láudatá »1.
    Nu e aci decít intrecerea, luxul §i fala paminteascá, intilnite in genere la curtile regale sau domnesti. Nimic din smerenia §i viata austerá, pe care le-ar fi putut recomanda cu ardoare un cálugár. De altfel, invitarea aceasta la pompá se potrive§te cu viata de lux pe care a conceput-o Neagoe, asa cum ne dovedesc documéntele. Pe buná dreptate se poate afirma cá « figura lui Neagoe apare din izvoare pe un fond de aur . . . metalic §i frumos sunátor » 2. Invatáturile nu dezic aceastá constatare. Desigur, aceste urme vizibile, de sfaturi ie§ite din viatá, experientá si conceptie laica voievodalá, sint inváluite uneori inabil de aluzii la Dumnezeu si viata cereascá, datorite probabil unui cálugár interpolator de mai tirziu.
    In ce prive§te purtarea rázboiului, dovezile cá avem de a face cu sfaturi voievodale sint categoriee. Nici nu trebuie sá ne gindim o clipá cá un cálugár ar fi putut sá se lanseze in principii de tacticá militará si recomandári, care denota de la inceput experiente rázboinice si concluzii sau invá^áminte pe marginea acestor experiente- Aláturi de reguli generale, se gásesc inova-tiuni márturisite: «Asa te invát sá faci, fátul meu, cá mié imi pare ca a§a va fi mai bine » 3.
    Dacá domnul va putea ajunge cu vrájmaful la o intelegere pe calea soliei, sá incerce a-1 impáca dindu-i bani 4. In caz de rázboi, in tara stráiná sá nu fugá, « cá eu am fost pribeag §i de aceea va spui cá este trai si hraná cu nevoie pribegia. Pentru aceea sá nu faci asa, cá mai buná este moartea cu cinste decít viata cu amar si cu ocará »5.
    Nu avem atestarea documentará a unei fugi a lui Neagoe Basarab peste granitá. Acest lucru s-a putut insá intimpla, fie la ocuparea tronului, cind sustinátorii sái, Craiove§tii, au trecut Dunárea dupá ajutor turcesc si probabil nu 1-au lásat pe pretendentul lor Neagoe in miinile adversarului, Ylad cel
     1	Ibidem, p. 204.
     2	Cf. P. P. PANAITESCU, op. cit.: p. 16-17.
     3	Ibidem, p. 222.
     4	Ibidem, p. 214.
     5	Ibidem, p. 215.
21*
323