Forma cea mai evoluatà a traducerii automate este automatizarea analizelor sintactice. Autorul ne oferà o interesantà, dar fi de data aceasta destul de sumará, expunere cu privire la stadiui in care se atlà acest gen de lucràri in U.R.S.S., S.U.A. fi alte tàri.
     Problemele clasice ale lingvisticii : omonimia fi sinonimia nu capata amploare in acest studiu, deoarece ele nu sint incà pe deplin rezolvate din punctul de vedere al traducerii automate.
     Foarte pe scurt se trece fi asupra problemei polisemiei in traducerea automatà, cu toate cà in aceastà privin^á s-au obtinut unele rezultate pretioase.
      Descrierea a patru dintre cele mai ràspìndite tipuri de limbi intermediare : 1) o limbá din cele obifnuite, 2) o limbà standardizatà, 3) o limbà internafionalà de tipul esperanto-ului, in stirfit, 4) o limbà artificialà, simbolica, special alcàtuità pentru mafina de tradus; problema « limbilor simbolice *, a limbii de informale, folosite la elaborarea algoritinelor; descrierea principiilor care stau la baza acestor operaci din practica diferitelor colective de lucru din U.R.S.S., S.U.A., etc., — iatà tot atitea probleme interesante, care imbogàfesc confinutul acestei lucràri de sintezà. Locul pe care-1 ocupà in ftiin{à elaborarea algorit-melor este foarte important, in màsura in care pertec^ionarea tehnicii operafiilor duce la crearea colaboràrii dintre om fi mafinà in practica automatizàrii traducerilor.
     Totodatà, prin intrebuinfarea mafinilor electronice in practica lexicografieà, grafie experienfelor avansate ale mafinilor denumite « autodidacte * se pot pune fi rezolva probleme de mare importantà pentru dezvoltarea lingvisticii.
     Autorul completeazà expunerea acestor probleme cu o seamà de dateprivind evoluta istoricà a traducerilor automate fi a cibernetici! in generai.
     Descriind dezvoltarea acestei ftiin{e pe pian mondial, autorul menfioneazà unele date despre munca colectivelor in domeniul traducerilor automate, care lucreazà in prezent in mai multe orafe din U.R.S.S., precum fi in tarile de democrazie populará.
     Capitolili al V-lea din lucrarea recenzatá, redactat de R. M. Frumkina, se ocupà, dupà cum anunfà si titlul, de « Aplicarea metodelor statistice in studiul limbii * («npuMmenue cmamucmuuecKux Memodoe e u3yueuuu n3biKa»)1.
     Autoarea delimiteazà fenomenele ocazionale de legitàtile statistice in lingvisticà fi definefte nofiunea de « regulà statistica determinatà * *. Vorbind despre tactorii care contribuie la evoluta limbii, autoarea subliniazà importanza « frecvenfei » semnului lingvistic * pentru stabilirea regulilor de statistica matematica.
     Omijind analiza opera^iilor matematice complexe, eie fiind difieile pentru o expunere sumará, in capitolili al V-lea se expun in mod sumar numai problemele esentale privitoare la :
      1)	metodele statistice aplicate la studiul lexicului;
     2)	clasificarea cuvintelor in limbi diferite dupà numàrul de silabe cu stabilirea legitàtilor comune ;
      3)	aplicarea metodelor statistice la studiul structurii versului.
     Expunerea cu privire la identificarea autorului anonim prin compararea textelor, folosind metodele statistice, marcheazà unul dintre rezultatele ftiinfifice de o importanza deosebità.
      Capitolili al VI-lea, ultimul din aceastà lucrare, redactat de E. V. Paduceva trateazà despre : « Posibilitadle studiului limbii prin aplicarea teoriei informatici * (v.Bo3Moxatocmu u3yHenuH n3UKa MemoòaMU mcopuu untftopMaifuu») *.
     La baza teoriei informatici sta principiul comparaci continue intre diversele sisteme lingvistice, folosite pentru transmisie. iji aici metodele exacte, in spe|à datele matematice, formale stau la baza informatici, obligindu-ne sà privim limba ca pe un cod, care se studiazà cu ajutorul metodelor statistice (càci teoria informatici este una din ramurile matematicii apropia tà de statistica).
      In cursul expunerii teoriei informatici autoarea ne familiarizeazà cu o serie de nofiuni importante ca : procesul de transmisie, sistemul de relatii, comunicarea informatici, sursa comunicàrii, transmisia prin semnale, receptarea transmisiei, deranjamentele etc.
      Ceea ce are un rol primordial in definirea teoriei informatici, este notiunea « canti-tàtii informatici ». Prin aceasta se intelege o màsurà care permite comparatia sub raportul cantitàt» a informatiilor neomogene privitoare la unele insufiri esentale fi numai intr-o anumità privintà. Problema preciziei nu are un rol decisiv in procesul informatici. Prin « insufirea esentala a informatici * se intelege structura ei statistica, adicà Inregistrarea frecventei aparitiei simbolurilor in informati! omogene. O anumità frecventà característica unui anumit simbol se numefte « probabilitate ».
      *	Pag. 67 ?i urm.
       *	Pag. 67, 70.
      1 Pag. 73.
      4 Pag. 98 ?i urm.
519