0 ÎNCERCARE DE A SE TIPÄRI UN DICHON Alt SLAVO-ROMÏN LA 1851
TOMA GH. BULAT
     In cursul cercetârilor intreprinse la Arhivele Statului din Bucurefti ìn legàturà cu istoria Çcolii de slavonie de la Sfintul Gheorghe Vechi, am gàsit, în dosarul intitulât: Despre dezlegarea ce Eforia Çcoalelor cere de la vodà dezlegàrile autorilor càr(ilor didactice, fílele 1—5, urmàtoarea cerere semnatà de Atanasie Nekovici, cunoscut reprezentant al emigrafiei bulgare din Jara Romíneascá 1 :
               Prea înàlfate Doamne,
      Tóate càrdie bisericefti fiind traduse dupà cele slavone, netàgàduit folos ar fi ca sà avem fi un dicsionar slavono-romànesc. Pentru aceea dar sfîrçit voi sà tipàresc un lexicon slavono-romìnesc dupà care am cinste a alàtura fi lista de pren umerale. De aceea alerg la mila Màriei Voastre cu umilin^à rugîndu-và ca sà binevoifi a mà ajuta la tipàrirea aceftii càr{i în deobfte folositoare.
     Al Inàlfimii Voastre prea plecatà fi supusà slugà 13 august 1851, Bucarefti	ATAN ASIE NEKOVICI
     Cererea este primità la 13 august 1851 fi ìnregistratà la nr. 5924. Domnitorul Barbu §tirbei pune rezolufia: « Il recomandàm la Eforia Çcoalelor ». Ceva mai departe : « Primità pà lîngà adresa Cinst. Secrétariat cu no. 3467 la 25 avgst ». Jos, scris discret, cu creionul : « Cenzura sà-cunoascà ». Aceasta pornea de la Eforia Çcoalelor desigur.
     Lista de prenumera^ii anexatà cererii are urmàtorul con{inut:
Prenumerajie la dicjionarul slavono-romìnesc de Ieromonahul Macarie
     Vàzìndu-se pe de o parte cà cele mai multe hrisoave vechi fiind scrise In limba slavonà, se intìmplà o mare greutate la traducía lor din pricina lipsei unui dicsionar slavono-romànesc, iar pe de alta netàgàduita înlesnire ce un asemenea uvraj ar aduce clerului, cà cei toate càrdie bisericefti sìnt traduse dupà cele slavone, subtlnsemnatul a prelucrat Dicsionarul slavono-romànesc de Ieromonahul Macarie, fi este gata a-1 tipàri cu conditile urmàtoare.
     1.	Dicsionarul se va tipàri ìn douà volume pe hìrtie bunà.
     2.	Tipàrirea se va ìncepe ìndatà ce se vor gàsi 400 abona|i.
     3.	Prejul unui examplar ìn douà volume este de un galben.
      1 ATANASIE NEKOVICI, franta9 al emigratici bulgare din Tara Romìneascà este cunoscut prin activitatea sa diplomatica incä din anul 1804. Impreunä cu un alt bulgar, anume Ivan Zambin, a plecat In acest an la Petersburg intervenind pentru Imbunätätirea situatici poporuiui bulgar. In timpul räzbo-lului ruso-turc din 1806—1812 Nekovici s-a reintors la Bucure?ti fiind in strìnsi legàturà cu generalii ru^i care au comandai armata de la Dunäre. Activitatea lui a continuai ln toati prima perioadä a seco-lului al XIX-lea, avind mai totdeauna calitatea de deputai al poporuiui bulgar. Insofit de nepotul siu Alex. Pavlovici a fàcut cilàtorii la Odesa ?i Constantinopol In acela? scop. Lal840 seafia la Viena de unde se Intoarce la Inceputul domniei lui G. Bibescu (Const. N. Velichl).
491