pe luna ». Opera^ia mutariii coloni§tilor trebuia efectuata in primavara anului
1812,	incepindu-se in martie §i terminindu-se in mai K
     Propunerile lui Koronelli au fost insusite de catre Kutuzov care le-a trans-mis lui Krasno-Mila^evici. La rlndul sau, acesta a cerut pe de o parte tabele nominale de coloni§ti, pentru a §ti ce paminturi sa le rezerve, iar pe de alta a incercat — convins de interventiile insistente 2 ale ducelui de Richelieu — sa-1 ci§tige pe Kutuzov pentru mutarea bulgarilor la Kerson. In acest scop el a cerut generalului ca sa-1 trimita pe Koronelli la Ia?i pentru discutarea problemei.
     Se pare ca pina la urma Koronelli a trecut de partea bulgarilor, deoarece pe de o parte el trimitea la Ia?i pe ajutorul sau — consilierul Bein — iar pe de alta, la inceputul lui martie 1812, In loc sa inceapa deplasarea bulgarilor, cerea lui Kutuzov sa aprobe bajenarilor sa-?i faca insamintarile de primavara.
     La 12 aprilie 1812, Kutuzov dadea ordin lui Koronelli ca bulgarii si sirbii veni^i de peste Dunare in Jara Romineasca sa fie mutati imediat in Bugeac, iar la 25 aprilie ultimul ii prezenta propunerile sale concrete in aceasta privin^a. Transportul celor saraci urma sa se faca pe seama Vistieriei. Ramineau inca In Jara RomineascS aceia care nu-$i puteau vinde recoltele si care ar fi venit in Bugeac dupa stringerea lor. Pentru ca localnicii sa nu-i ascunda pebajenari, primii urmau sa plateasca cite trei lei pe zi de fiecare om ascuns, incepind din ziua de 12 aprilie §i pina la descoperirea acestuia. Intreaga mutare trebuia sa se execute sub conducerea maiorului Zafirov3.
     In orice caz chiar mutarea bajenarilor in Bugeac, care a inceput la sfir-situl primaverii anului 1812 se desfai-sura foarte anevoios, cu toate ca noul comandant, amiralul Ciceagov, a recurs in acest scop la ajutorul multor persoane influente. Raspunzind amiralului, generalul Repninski, care trebuia sa se ocupe de aceasta mutare, raporta fefului sau o serie de greutati. Repninski recursese la ajutorul lui Sofronie. Dar — propunerea generalul — ar fi bine ca « Ex. Voastra sa invita^i pe insu§i arhiereul bulgar » sa se mute in Bugeac, deoarece aceasta ar convinge pe multi cona^ionali ai sai. Doar Sofronie a fost acela caruia i se datora trecerea multor bulgari la nord de Dunare, in Valahia, unde « unele sate se opuneau sa se mute». Tot prin preoti se inter-venise si pentru mutarea bulgarilor care se aflau « asezati pe Siret » 4.
     Un ajutor efectiv in aceasta operatie 1-a dat locotenentul Vatikioti. El a convins pe frunta§ii celor trei mii de familii ce locuiau in colonia de la Calarasi de avantajele pe care le oferea a§ezarea in Bugeac. Vatikioti cerea publicarea unei in§tiintari care sa arate toate acestea si se obliga sa inso^easca o delegatie de batrini, care sa viziteze regiunea in care urmau sa se aseze 5.
    Ceea ce a grabit trecerea in Bugeac a bajenarilor a fost dispozi^ia lui Ciceagov, potrivit careia to^i bajenarii care se bucurasera de scutirea acordata de Kutuzov trebuiau sa plateasca acum nu numai dijma, ci si cite o moneta de aur de fiecare familie6. Aceasta masura a avut ca rezultat pe de o parte grabirea trecerii in Bugeac, iar pe de alta dorinta reintoarcerii in patrie. Astfel unii
     1	Yezi raportul lui Koronelli in JJoxy.venmbi u Mamspua/tu, p. 21—29,
     2	Ibidem, p. 38—-39.
     3	Ibidem, p. 39—41.
     4	Ibidem, p. 68, 69.
     6	Ibidem p. 70.
     6	Ordinul lui Ciceacov s-a dat la finele lui iulie, Ib:dem, p. 73.
52