referitoare la limba slavona a cancelariilor statelor slave si neslave de nord •cu care tara Moldovei a avut strinse legàturi, nu numai pentru a ilustra marele interes al cercetarilor pentru acest fenomen complex si contra-dictoriu, dar si pentru faptul ca multe din aceste lucràri se referà — si nici nu se putea altfel — la fenomene de limba existente in documentele moldovene^ti1.
    Primul loc il ocupa farà indoialà monumentala lucrare lexicograficà a lui I. I. Sreznevski, Mamepucuibi òjih CAoeapn dpemepyccKOzo mbiKa no nucbMeHHbiM naMnmHUKUM 2, care si astàzi este un instrument indispensabil al oricàrui cercetàtor al limbii ruse vechi. Dictionarul lui Sreznevski contine multe exemple din documentele slavo-moldovenesti, unii termeni fiind ¡lustrati «xclusiv cu citate din aceste documente.
     Limba documentelor cancelariilor feudale rusesti a fost analizatà intr-un §ir de studii succesive de A. Sahmatov (asa numitele «gramote» din Tver si Novgorod in Hcc/iedoeamiH o H3UKe uoeiopodcKux ^paMom XIII—XIV e. 3 ; din regiunea fluviului Dvina, in Hccnedceanun o òhuhckux epa.nomax XV e. 4 precum si cele din regiunea Pskov 5) si de A. Sobolevski (acte provenite din reg. Polotk, Vitebsk, Novgorod, Pskov6). Tot A. Sobolevski in ale sale « Lectii de istorie a limbii ruse » 7 se referà si la limba documentelor slavo-moldovenesti. In editia din 1891 a lucràrii sale, printre regiunile unde s-au scris documente de redactie rusà amintea, pentru a doua jumàtate a see. al XIY-lea, grupul moldovenesc (a càrui limbà are un amestec de elemente ruse de sud)8. Cerce-tàrile mai noi merg pe linia analizei unui numàr mai mare de acte vechi ruse, ìnsà pe compartimente ale limbii, ca de pildà lucràrile lui V. I. Borkovski asupra sintaxei acestor acte 9. Referiri la fenomene de limbà existente in documentele moldovenesti contine si lucrarea prof. L. A. Bulahovski « Problema
      1	Cum Tara Moldovei se afla la rascrucea diatre douà mari grupuri de influente slave, de nord $i de’sud, ar fi fost indicat sa amintim — pentru a capata o imagine de ansamblu a acestor influente — $i lucràrile referitoare la limba documentelor provenite din cancelariile feudale slave de sud (bulgarà si sirbà) si din "Tara Romìneascà sau Transilvania (Sibiu, Brasov). Aceasta ar depà^i ìnsà cu mult cadrai propus lucràrii noastre. Nu se poate vorbi de o influenza càrturàreascà directà a cancelariilor statelor slave de sud asupra limbii documentelor slavo-moldovenesti (deoarece nu au existat nici legàturi politico-diplomatice directe). O asemenea influenti’ s-a exercitat prin intermediul cancelariei Tàrii Homines ti, in care slavona avea o redaefie medio-bulgarà si medio-sìrbà preponderentà. Elementele de influenza sud-slavà in limba documentelor slavo-romine au fost studiate de S. B. BERNSTÉIN In PaìucKanun e oSnacmu óo/uapcKoii ucmopmecKoii òuajieKmojioiuu, tom I, fl3bix ea/iamcKUX zpaMom XIV—XV eexoe, Moscova, 1948, 370 p.
2	Vol. I—III si XIonoJiHeHHH, Petersburg 1893—1912, reeditat Moscova, 1958.
   3	Ìn Hccjtedoeanun no pyccKOMy nsuKy A/cad. Hayx, Petersburg, tom. I, 1886.
     4	Idem, tom II, 1903.
     6 In nOPHC, tom. Ill, 1912, p. 346—350.
      6	CMOJieHCKO-nojun{Kuii zoeop e XIII—XIV ««. in POB, Yarsovia, XV, 1886, p. 7 — 24. Cincizeci de ani mai tìrziu, limba actelor ruse din Polotk a constituit obiectul unei lucràri ampie si documentate a slavistului norvegian CHR. S. STAN6: Die altrussische Urkundensprache der Stadi Polozk, Oslo, I. Kommisjon hos Jacob Dybwad, 1939 (Skrifter utgitt av det Norske videnskaps-akademi i Oslo, II. Hist.-Filo, klasse, 1938, no. 9), 149 p. Interesantà e aici lista de polonisme (cca 75) de la pag. 132—136 (capitolul « Die Polonismen »), unele existente si ìn documentele slavo-moldovene$ti.
7	Petersburg, ed. I, 1888, ed.’II, 1891; Moscova, ed. Ili, 1903, ed. IV, 1907.
     8	In legàturà cu lucrarea lui A. Sobolevski vezi mai pe larg ìn Documente romìnesti in limba slavà din mànàstirile muntelui Athos, Bucuresti, 1937, introducere, p. 14—15.
    9	O cuHmaKmmecKux HeAetmnx noezopoòcKux spaMom XIII—XIV V^eHbie 3annci<H ÌIpocJiaBCK. roc. rrejr. hhct., Bt>m. IV, Iaroslavl, 1944; CunmaKCUc dpeenepyccKUx epa.nom. npocmoe npedjioMceHue, Lvov, 1949; CmmaKcuc dpeeuepyccKux epa.uom. C.toMCHoe npeòjiojtceuue,
157