Lichidarea acestui ie§ind s-a realizat prin doua mari operatii ofensive: operaia de la Roznava §i operaia de la Zvolen. Misiunea de a zdrobi trupele germano-fasciste in vederea eliberarii ora^ului Roznava §i iesirii for^elor principale pe riul Gron in raionul orasului Brezno a revenit grupului de armate comandai de generalul Jmacenko. La aceasta opera^iune a participat §i Armata a 4-a rominà cu cele 8 divizii ale sale. Pentru ca actiunile sa se desfà§oare cu succes, comandamentul sovietic a intàrit unitàtile romine, in special cu artilerie. De la inceputul actiunilor deluptà, Armatei a 4-a romine i-au fost afectate un numàr important de guri de foc. Dintre acestea, Corpului 6 Armata, care urma sa acf,ioneze in directia lovi-turii principale spre Roznava, i s-au subordonat Regimentul 680 Artilerie Anti-tanc, artileria sectorului 54 Fortificata §i Batalionul 324 aruncàtoare de gardà1. Cu aceste mijloace Corpul 6 Armata rominà §i-a putut indeplini cu succes misiunea care-i fusese incredintatà, deoarece focul artileriei sovietice a neutra-lizat suficient apararea inamicului. Comandamentul sovietic a prevàzut ca o parte din marile unitàri romine sà lupte sub comandament sovietic, iar unele unitàri sovietice au fost subordonate marilor unitàti romine 2. La 12 ianuarie 1945, orele 9 §i 47 minute, o salvà de 12 aruncàtoare de gardà a marcat declansarea ofensivei. Ostasii romini si sovietici au atacat cu violen^à pozitiile fasciste, inscriind glorioase pagini de luptà In istoria fràtiei de arme romino-sovietice. Cind in luptele pentru cucerirea cotei 379, Regimentul 1 Vinàtori a fost oprit de fasciati, subunità^ile de la flancul stìng al Diviziei 6 Infanterie Orlov au intervenit cu hotàrire, au nimicit fortele inamicului si in strinsà cooperare cu Regimentul 1 Vinàtori au cucerit cota 3. La 23 ianuarie ora^ul Roznava a fost eliberat. Bàtuti in raionul Roznava, hitleristii au inceput sà se retragà spre nord-vest. Luptele au fost ìnversu-nate, inamicul agà^ìndu-se cu disperare de fiecare palmà de pàmìnt §i organi-zindu-si apàrarea pe anumite directii descbise de vaile muntilor. Actiunile de luptà erau executate in conditii deosebit de grele, cind zàpada era de peste un metru, temperatura in jur minus 15°, viscol, comunicaci reduse fi uneori aproape impracticabile din cauza numeroaselor distrugeri §i minàri 4. Trebuie sà precizàm cà Germania, de§i suferise pierderi uria?e, dispunea incà de importante forte militare. Produc|,ia ei de razboi in 1945 era aproape de 1,5 ori mai mare decit la inceputul anului 1942. Pentru zdrobirea definitivà a hitlerismului se cerea o uriasà incordare a fortelor 5. La sfir^itul lunii ianuarie 1945 trupele romine din cadrul Armatei a 4-a au iesit in valea Gronului superior, in raionul localitàtii Brezno. In timpul acestor lupte, eie au primit un sprijin deosebit din partea partizanilor cehoslovaci. Partizanii care au actionat pe teritoriul Cehoslovaciei in perioada iunie 1944—mai 1945 au nimicit circa 35.000 de soldati si ofiteri fasciati, au distrus 45 avioane, 60 de tancuri, 230 de locomotive, au aruncat in aer 180 de poduri etc.6, contribuind prin actiunile lor la usurarea inaintàrii trupelor sovietice si romine. * Arhiva M.F.A, Jurnalul de operatii nr. 3/15, p. 116. 2 N. CIACHIR, L. LOGHIN, Fràfia de arme romino-sovieticà, p. 121. 3 Arhiva M.F.A., Jurnalul de operaci nr. 3/15, p. 32. 4 Maior L. LOGHIN, Actiunile de luptà ale armatei romine intre Nitra fi Vah, Ed. Militari, Bue., 1958, p. 3. 5 DEBORIN, Al doilea ràzboi mondial, Ed. Politicà, Bue., 1960, p. 505. 6 JXoKyMeumbi u .uamepua.ìu. .doc. 141, p. 269. 9