Dupà lungi §i obositoare tratative, la 16/27 august s-a deschis congresul de pace de la Nemirov. Printre conditiile ridicate de plenipotentiarii Rusiei, la punctul al treilea figura recunoasterea Moldovei §i Járii Rominei-jti ca principate neatirnate x. Cererile Rusiei cu privire la tarile noastre — ecou si al strádaniilor vornicului Preda Drugànescu — s-au izbit de ostilitatea fà$i;à a Austriei §i de protéstele marilor puteri maritime: Anglia, Franca §i Olanda. In timpul cind se duceau tratativele de pace (acestea au ìnceput incà In toamna anului 1736) §i se desfài-surau lucràrile congresului de la Nemirov, opera^iunile militare au continuai pe tóate fronturile. La 6/17 iunie 1737, Austria a intrat in ràzboi alàturi de Rusia ¡-¡i, in primele zile ale lunii iulie, trupele austriace au pàtruns in Jara Romìneascà prin trei directii: generalul F. Walis trecu Oltul aproape de Rimnic, inaintind pina la Arge¡=¡: generalul Gillany, trecind mun^ii pe la Bran, inainta càtre Bucureijti, iar locotenent colonelul Bàrkoczy cobora mun^ii pe la Dragoslavele §i ocupa Glmpulungul2. Aflind despre acestea, G. Mavrocordat se retrase la Oltenita si de acolo la Turtucaia, cu un mie numàr de fanario^i din suita sa 3. Peste citeva zile, la 24 iulie/4 august, locotenent colonelul Bàrkoczy intra in Bucuresti, in fruntea « a peste 200 de austrieci si catane ». Aici, dupà o discute de citeva ore cu mitropolitul $tefan, marele vornic Iordache Cretulescu, marele logofàt Constantin Ramadan si marele spàtar Constantin Dudescu, ii ridicà pe to(.i §i ii trimise sub escortà la Tirgoviste si de acolo in Transilvania 4.
    I. Neculce ne spune cà ridicarea mitropolitului si a frunta^ilor boierimii a fost fàcutà cu voia unora dintre ei, iar a altora « fàrà voia lor » 5. In realitate, to(.i cei luafi prizonieri au fost ridicati ìmpotriva vointii lor. Despre cauzele acestei ac^iuni a comandantului austriac nu pomene§te nici un izvor cunoscut pinà in prezent.
    Episodul §i mobilele lui sint relatate intr-un memoriu din septembrie 1737, adresat cur(.ii ruse 6. « Iatà cà deodatà fara noastrà a fost càlcatà de trupele prea màritei majestà^i cesaricesti... Ace§tia, vrind sà ne atragà, fàrà voia noastrà, sub cirmuirea lor, ne-au presat mult de la inceput sà accep-tàm protec^ia imperiului cesaricesc §i sà intàrim cu juràmint... Am ràspuns celor care ne sileau... cà nici nu putem §i nici nu primim sà facem un astfel de juràmint, nu pentru cà am fi un popor nesupus §i neascultàtor, ci pentru cà, neavind §tire despre stricarea pàcii dintre nem$i §i turci, am acceptat de mult protec^ia m. v. prea crestinesti si cà primim sà induràm orice chin §i pedeapsà decit sà ne aràtàm càlcàtori ai fàgàduelilor noastre, pe care le-am dat in scris puterii m.v.i. Cei care ne sileau, auzind acest ràspuns al nostru, vai ! cite rele nu ne-au pricinuit... Pe doi dintre boierii nostri mari, pe vel
     1	A. KOCIUBINSKI, op. cit., p. 213—218.
     2	A. A. VASILESCU, Ôltenia sub austriaci. 1716—1739, vol. I, Bucuresti, 1929 p. 173.
     3	C. DAPONTES, Ephémérides daces ou chronique de la guerre de quatre ans (1736— 1739), publicatà de E. Legrand, Paris, 1891, p. 19—25.
      4	Ibidem, p. 26.
     5	I. NECULCE, Letopiseful fârii Moldovei fi O samâ de cuvinte, ed. Iorgu Iordan, Bucureçti, 1955, p. 374.
      6	A.P.E.R., acelaçi fond, dos. 3, f. 3—5. Memoriul este iscâiit de: Manolache banul Grigore Greceanu banul, Costandin Ramadan vistier, Antonache Florescu clucer, Barbu Vâcârescu stolnic, Mihai Bârbâtescu comis, ferban Budescu serdar, Matei Cantacuzino serdar, Pirvu Cantacuzino serdar, Iane medelnicer, Barbu sluger, Pantazi medelnicer (Dintre cei 12 semnatari, opt au iscâiit $i memoriul din 25 aprilie 1737).
23