ÎN LEGATURA CU UNELE PROBLEME ALE LIMBII LITERA RE BULGARE*) LIUBEN TODOROV (Sofia) Problema limbii literare bulgare nu a fost pusà incà de càtre lingvistica bulgara in toatà amploarea ei. Pe bunà dreptate se constata cà iniziativa, luatà cu zece ani in urmà, de a se serie istoria limbii literare contemporane s-a dovedit a fi prematura, din cauzà cà multe probleme concrete, teoretice §i metodologice nu au fost rezolvate in suficientà màsurà1. Cu atit mai mult aceastà situale este valabilà pentru o istorie completa a limbii noastre literare de la Cbiril §i Metodie pina in zilele noastre. în lucrarea de fata ne vom ocupa de unele probleme generale referitoare la definirea no^iunii de limbà literarà, la inceputurile si periodizarea limbii bulgare contemporane literare si la unele legi ale dezvoltàrii ei. Definita stiintifica a no^iunii de « limba literarà » are o mare importanza metodologica. Este cunoscut faptul cà in stiinta limbii nu existà o unitate de vederi in aceastà problemà. 0 asemenea unitate nu exista, in ultimul timp, nici intre lingvistii bulgari. Dupâ prof. L. Andreicin, limba literarà e « forma reprezentativà, unitarà a limbii nationale, cucerirea cea mai màreatà a geniu-lui lingvistic al natiunii » 2. Aceastà definitie are in vedere limba literarà con-temporanà (din perioada nationalà) si nu urmàreste sà cuprindà fenomenul in totalitatea lui. L. Andreicin accentueazà mai mult asupra altor laturi si anume: limba literarà este o formâ mai nouâ si mai complexé a limbii, in comparatie cu dialectele, si se situeazà in mod functional deasupra lor ; datorità functiei sale de unificare, ea nu se opune fiecàrui dialect in parte, ci tuturor dialectelor luate impreunà §.a.m.d. într-un sens mai larg si mai generai analizeazà noZiunea de « limbà literarà » prof. Ivan Lekov 3. Pentru a evita unele divergenze terminologice, el ajunge la concluzia cà noZiunea de « limbà literarà » are douà semnificaZii, in funcZie de epoca càreia ii aparZine aceastà limbà. Pentru perioada anterioarà formàrii naZiunii, limba literarà este limba textelor scrise §i a creaZiei artistice *) Varianta romineasca a articolului rio hhkou nnpocu uà 6bAzapCKua KHUMCoeen e3UK, apârut ìn revista „BijjirapcKH e3HK££ XII, nr. 5, 1962, p. 419—434. 1 L. ANDREICIN, Hhkou empocu okojio ez3HUKeanemo u uiipaoKÒaHemo Ha òbjuapcxa KHUMcoeeH e3UK, ìn revista « BturapcKH e3HK », 1955,nr. 4, p. 308. 2 L. ANDREICIN, Ha e3UKoe nocm, Sofia, 1961, p. 10—11. 3 IVAN LEKOV, npoeKm 3a tuian Ha cpaenume.ma u anocmaeume.ma ucmopun Ha CAaemcKume jiumepamypHU csuuii* in «EMrapcKH e3HK », V, 1955, nr. 4, p. 316 317. Ili