parte numai din patrimoniul limbilor slave de sud: búlgara — eodeuuifa sirbo-croatá —eodenuifa.
     In Tara Romineascá prima atestare este din anuí 1385 si precede cu apro-ximativ un sfert de veac única atestare a lui wpkHK: hotkpkjkaaa*... n kca-Iíhhh/t;
8 Khctphhh «íntáresc. . . si moara de la Bistri^a » (1385, P. P. Panaitescu, Doc. f. R., d. 5, p. 39); 8mhhhx rocnoACTKO *'ui a«‘ koa*hhhí h npHAOKHjf rocnoACTKo a\h wmhha Khaíka cka h ck koaíhhiiaau) «am fácut domnia mea douá mori si am daruit domnia mea ocina lui Bilá toatá §i cu morile » (1489, P. P. Panaitescu, Doc. f. R., d. 174, p. 384). In afará de actele interne emise de cancelaría Jarii Rominesti koaihhha apare si ín alte douá documente de donatie cátre minástirea Bistrita §i anume — primul din anuí 1428, emis in Bratislava de cancelaría lui Sigismund §i al doilea din anuí 1444, emis de cancelaría lui loan Corvin prin care se confirmá privilegiul impáratului Sigismund: h koainhuí h wp-kc«... h ahkaa« h koaínhuí... h fbHCKocH h c koaíhhujaíh « §i morí si nuci. . . si livezi si mori. . . §¡i cositul finului si cu mori » (1444, P. P. Panaitescu. Doc. T.R., d. 81, p. 204—205).
     In documéntele moldovene§ti desi foarte des se dáruiesc si se íntáresc mori, KOA*nHua constituie o excepfie, unicul exemplu fiind: a15^ kca^hhuh h .k. ac3'i'h « douá mori si douá vii » (1407, Cost. Doc. I, d. 19, p. 53)
     Intr-un document bulgáresc din anuí 1277 se Intilnesc paralel termenii JKpKHKKi si KOA*nHii,d dar predomina wpkHKki: ck >kp(kh'k)kja\h... ck ?KpkHKdA\H... ck KOA'bH(HUd)A\H... hah KOA’kHHij/ft nocTdKHTH cu morile. . . cu morile. . . cu morile. . . sau sá-si aseze moará » (1277, Ivanov, EwiapcKu cmapum, d. 3, p. 584— 586). Folosirea celor doi termeni s-ar putea sá fi fost determinatá numai de motive de expresivitate dar nu poate fi exclusá nici ipoteza ca aceasta sá fie ín legáturá cu tehnica moráritului si cu dorinta de a se preciza In act la ce fel de mori se referá dania.
    ¿MAiiH'k «moará» constituie o particularitate lexicalá a documentelor moldovenesti in care a intrat, probabil, prin filierá polonezá. Cunoscut majori-tátii limbilor slave, avahhii este consideratca ímprumut din germ, vechi mulin sau din lat. mulinum 1.
     Prima atestare este din anuí 1408, cam la un an si jumátate dupá aparitia izolatá a cuvintului K<vMNHii,d §i apare in documente de danie §i intáriri sau scutiri de lucru la moará. De pildá: a¿ah écavki. . h c-k a\ahik'mtv hit«' ha Kp hHHHH « am dat. . . si cu moara care este la fintiná » (1408, Cost., Doc. I, d 21,
P- 61); A^H (CAWI .. H HAIIIH IIHTíAíklH A\AHHH THJK IV’T OfpíUKCrC Tplird » am
dat ... si propriile noastre mori de asemeni ín tirgul Siretului» (1488, I. Bogdan, Doc. Stefan I, d. 184, p. 333); hh ha a\ah(n) a<» »í poc-k-rk nh ha rcpo(A) « nici la moará sá nu lucreze 2, nici la cetate » (1444, Cost. Doc. II,
d.	56, p. 207); akh iu tchuah toth akíah... hh ha repoA ,|d a\ahh «ca sá
nu mine pe acei oameni. . . nici la cetate, nici la mori » (1479, I. Bogdan, Doc. gtefan I, d. 126, p.231). Ultímele douá cítate dovedesc cá munca la moará trebuie sá fi fost grea si probabil cá prin a\ahh in Moldova se desemnau si morile de míná fárá a se preciza tehnica folositá ín morárit.
     Desi ín cadrul slavonei de la noi am íntilnit trei termeni, totusi frecvent se folosesc numai doi si anume: kcaenhva ínTara Romineascá §i aíahh in Moldova.
     1	YASMER, REW, t. II, p. 142.
      2	Cu únele excep^ii, ca de pildá d. 134, vol. II, Costáchescu tinínd seama de faptul cá munca la moará era grea, a tradus prin verbul « a robi ».
149