o	informare despre ráspindirea tolstoismului §i a comunitàCilor care au adoptat aceastà invà^àturà In Rusia §i America. Intr-un numár anterior (nr. 7) Al. Ciura propunea introducerea in Rominia a reformei calendarului bisericesc dupa modelul lui Tolstoi, In scopul culturalizàrii Zàrànimii, §i anume: Tolstoi, spunea Al. Ciura, preconizeazà eliminarea din calendar a numelor de sfinti mai pu^in cunoscut §i introducerea datelor privitoare la istoria culturalà sau politicà a Càrii, acordarea unei atenei sporite folclorului, « inlocuindu-se maximele §i sfaturile stereotipe cu proverbe §i zicàtori din gura poporului »1. Al. Ciura invoca In sprijinul utilitàri acestei reforme faptul cà ea va da posibilitatea de a contribui mai substantial la educarea culturalà a poporului.
    De§i in conferita sa §i Tàslàuanu reia citeva teze ale lui Zamfirescu, el nu ramine la simpla lor enun^are, ci le dezvoltà. A?a procedeazà de exemplu cu problema elementelor autobiografice. D. Zamfirescu §i Soveja s-au màrginit la semnalarea lor, pe cind Tàslàuanu prin « caracterul personal », autobiografie al multiplelor scene de viat-à §i stàri psihologice descrise in spe^à in « Copilària », explicà « taina puterii lor de sugestiune §i realismul lor sànàtos » 2. De altfel, Tàslàuanu precizeazà cà cele mai esentale laturi, sau « fe^e » cum zice criticul, ale talentului lui Tolstoi slnt: « puterea de a observa lumea externa ?i puterea de analiza sufleteascà . . . » 3. In sondajul vie^ii psihice Tàslàuanu ii recunoa^te scriitorului o « pàtrundere de chimist ». Acestea vor fi cele douà criterii pe baza càrora criticul va analiza §i alte opere: « Cazacii », « Ràzboi §i pace», «Ana Karenina ». Spre deosebire de criticii estetizant, Tàslàuanu relevà orientarea generalà a crea^iei tolstoiene, mesajul ei social. « Tolstoi — spunea el — se ridicà impotriva ìntregei ordine sociale ?i impotriva ìntregei civiliza|ii omettenti, pe care o nume§te: minciunà. Ce inseamnà progresul nostra cultural, cind in vremea telegrafelor, telefoanelor, motoarelor etc., nouàzeci §i nouà la sutà din omenire tràie^te in sclàvie §i mii de oameni se pràpàdesc prin fabrici ? »4. Dar el oscileazà in acceptarea acestei concluzii finale, exprimà anumite rezerve. Comparindu-1 pe Tolstoi cu un torent vijelios care « stràbate cruci§ §i curmezi? in toate pàrtile, se umflà de furtunile norilor din suflet, se revarsà cu zgomot peste lumea intreagà, surpind, ràscolind adinc §i distru-gind bunuri atit de scumpe oamenilor », Tàslàuanu afirmà timorat cà acest torent, « chiar §i atunci cind iiji gàsefte o alvie statornicà, adeseori inspàimintà lumea cu vuete de minie revolucionará »6.
    Conferinta lui Tàslàuanu, scrisà intr-o limbà plasticà, dà numeroase amànunte biografice, apàsind pe anecdotic, expune sumar principiile pedago-gice ale §colii de la Iasnaia-Poliana, remarcà « talentul puternic de a zugràzi natura » §i pentru prima datà in presa noastrà aminteste cà Tolstoi a fost in Rominia, in 1854, ii urmàre§te itinerarul pinà in Bulgaria, apoi prin oracele moldovene, la reintoarcere, §i i§i exprimà regretul cà prea pu^ine impresii din tara noastrà au fost consemnate de scriitor in corespondent §i jurnal.
     In genere, informatile lui Tàslàuanu despre literatura rusà sint mai largi, de§i aceasta nu-1 scute§te de unele confuzii. Bibliografia citatà la sfirsitul confermai cuprinde un studiu al lui P. I. Biriukov despre biografia lui Tolstoi, tradus in limba germanà (completat si reeditat la Moscova in 1923), o lucrare
      1	AL. CIURA, Cronicà in « Luceafàrul » 1908, nr. 7, p. 165.
     2	OCT. C. TÀSLÀUANU, Tolstoi in « Luceafàrul » 1908, nr. 24, p. 572.
      3	Ibid., p. 572.
      4	Ibid., p. 575.
      5	Ibid., p. 568.
274