totodatà lumina nouà pe care o aruncâ acestea asupra problemelor istorice çi etnice. Din partea aceleiaçi sec^ii a Institutului de istoria culturii materiale, s-au mai prezentat comuni-càri despre popularea istoricà a finutului N'owy Sacz (Plachcinska), cu privire la cercetàrile efectúate asupra istoriei minelor in Polonia çi in special din munfii Tatra (Molenda), precum çi cu privire la istoria çi tehnica pàçunatului oilor ìn Carpazi (Baranowski).
     Problemele etnografice ale pàstoritului, ale relafiilor dintre pàstorit çi agriculturà çi ale relafiilor slavo-romîne au fàcut obiectul comunicàrilor prezentate de catre: prof. M. Gladysz (Cracovia) despre cercetàrile ìntreprinse in zona Beskizilor silezieni ; prof. R. Reinfuss (Cracovia) cu privire la problema pàstoritului valah la Hufuli çi Lemki, punind ìn discute caracterul agricol-pastoral al relafiilor slavo-romìne (valahe) ; Anna Kutrzeba-Pojnarowa (Cracovia) a relevât ìnsemnàtatea cercetàrilor istorice pentru a cunoaçte diferitele etape ale pàtrunderii vechilor valahi ìn Carpazi nord-vestici, consecinjele economice çi etnografice ale acestor contacte inter-etnice; J. Zborowski a fàcut un raport asupra lucràrilor relative la Galizia, in care din nou s-au scos in relief intrepàtrunderile dintre ocupadle agricole çi cele pastorale; Bronislawa Jaworska (Lodz) a expus cercetàrile asupra pàstoritului din mun^ii Tatra, iar prof. Kazimiera Zawistowicz-Adamska (Lodz) a expus criteriile principale ale planului comun de cercetàri carpatice.
      In continuare, autoarea prezintà lucràrile reuniunii de la Varçovia, la care etnografi! slovaci au adus o seamà de contribuii remarcabile. Astfel, A. Huska a înfà{içat punctul de vedere al çtiin{ei marxiste slovace in problema cercetàrilor carpatice çi in primul rìnd asupra vechii colonizàri valahe; J. Mjartan a expus rezultatele cercetàrilor etnografice slovace, J. Pátková pe cele referitoare la industria casnicà çi meçteçugurile populare, J. Zatko cercetàrile folcloriche slovace, iar E. Boskovà despre fondurile arhivelor çtiintifice referitoare la domeniul civiliza^iei carpatice çi valahe conservate în Institutul entografic al Academiei Slovace de çtiin^e. Din partea polonezà au fàcut expuneri, la aceeaçi reuniune, prof. M. Gladysz despre planurile cercetàrilor etnografice poloneze çi despre realizàrile otyinute în întoc-mirea bibliografici etnografice asupra Carpa^ilor; dupà cum s-au mai fàcut expuneri interesante referitoare la folclorul muzical (Sobieski), folclorul literar (Sadownik), despre cercetàrile istorice (J. Pazdur), despre magia în Gali(ia (Bazinska), precum çi despre terminologia populará întrebuin^atà în creçterea oilor (S. Szyfelbein). Din cuprinsul conferinfei de la Varçovia, autoarea mai men(.ioneazà proiectul de plan elaborat de etnografii slovaci,
Í>rezentat de J. Mjartan, çi care prevede studiul organizàrii pàçunatului, al produc^iei actate, al terminologiei pastorale çi al exploràrii metodice a arhivelor pentru stabilirea izvoarelor esentale privitoare la colonizarea valahà, precum çi crearea unei subcomisii speciale pentru coordonarea problemelor teoretice çi metodologice.
     Caietul al doilea (an. II, 1961, nr. 1—2) este dedicat în întregime reuniunii de la Starÿ Smokovec, din noiembrie 1960. Dupà cum rezultà din articolul semnat de J. Podolâk, prin problemele puse çi solubile organizatorice, metodologice çi çtiin|ifice otyinute, noua consfàtuire a jucat un roi deosebit de important în conturarea çi definitivarea {elurilor çi în precizarea planurilor viitoarelor cercetàri çi studii comune sau paralele. S-au prezentat çi discutât cinci rapoarte etnografice eu privire la cercetarea viepi pastorale în Carpazi: douà din aceste rapoarte au fost pregàtite de delegala cehoslovacà (Ján Podolak din Bratislava çi Jaroslav Stika din Brno), alte douà de càtre delegala polonezà (Anna Kowal-ska — Lewicka din Cracovia çi Bronislawa Kopcziñska-Jaworska din Lodz), precum çi de càtre delegatul romîn Nicolae Dunàre. (Noile cercetàri rominefti asupra vietii pastorale fi unele problème etnografice din zona carpato-balcanicâ). Delegala cehoslovacà a mai prezentat patru rapoarte prin care s-au scos în relief contribut¡iIe aduse çi posibilitàtile multilaterale pe care le pot oferi alte discipline ¡storico-sociale la cercetàrile etnografice din Carpazi, çi anume istòria çi arhivistica (J. KoëiS), dialectología çi în general lingvistica (A. llabovstiak), muzeografia (L. Kunz), cercetàrile bibliografice (R. Zatko) çi cele folclorica muzicale (O. Elschek). S-au constatât numeroasele posibilitâji oferite de aceste discipline în cercetàrile vie$ii pastorale çi a « colonizàrii » valahe în Carpazi Nordici çi Occidentali. In continuare, J. Podolâk aralà cà s-a discutât proiectul de chestionar pentru cercetarea unor aspecte din via|a pastoralà în Carpazi, prezentat de Br. Jaworska çi definitivat, în urina discu{iilor, de un colectiv desemnat ad-hoc (Br. Jaworska, J. Stika, J. Podolâk, N. Dunàre). O a lentie deosebità acordà autorul amplului program de lucru pentru anii viitori, sc.hifat în raportul sàu de çeful delegatici poloneze, M. Gladysz.
      In cadrul aceleiaçi reuniuni s-a discutai çi adoptat statutul, Comisiei, în care se aratà structura ei organizatoricà, inclusiv posibilitatea de aderare çi a altor (.àri interesate în eluci-darea problemelor de culturà çi artà populará din regiunea Carpafilor çi din zonele învecinate eu aceasta. Deçi conferinta de la Starÿ Smokovec a avut ca obiectiv principal problemele viefii pastorale, s-a subliniat eu hotàrîre caracterul etnografie multilatéral al comisiei de la
514