Kersonului. Deplasarea era aminatà pentru ca bulgarii sà-§i facà semànàturile de primàvarà §i sà se asigure de alimentele necesare pentru drum §i pentru primele luni ale stabilirii lor in noile locuinte.
    De§i contele Kamenski era de acord cu plecarea emigran^ilor in guber-nia Kersonului, desi precintele Divanurilor Krasno-Mila§evici ceruse aceasta si dàduse dispozitiile necesare, Zela Nestorov s-a Inapoiat la Kerson farà a-§i fi putut indeplini misiunea. In acest fel, emigrantii au ràmas in Principate.
    Numàrul familiilor ce au trecut in Tara Romineascà odatà cu retragerea lui Bagration este azi u§or de precizat pe bazà documentará. Danilevski in lucrarea sa indicà cifra de 3000 de familii1. Konobeev precizeazà pe baza afirmafiei lui Bagration cà au fost 13.000 de in§i, ducind cu ei circa 20.000 capete de vite, refugia|ii primind un mare sprijin din partea armatelor ruse, care le-a dat alimente §i i-a ajutat sà-§i facà bordeie pentru iernat 2.
     Atit sìrbii cit §i bulgarii aseza^i in Oltenia de la inceputul ràzboiului si pinà in anul 1809 s-au bucurat de privilegii. De§i, dupà obicei, toti stràinii care se ai-sezau in |arà cu oi §i vite mari plàteau oierit si vàcàrit, iar banul Craiovei Barbu Vàcàrescu li supusese la aceastà dare, emigrantii n-au voit sà-1 plàteascà §i s-au plins generalului Bagration. La ordinul acestuia, la 18 noembrie 1809, Divanul, i-a scutit, dind poruncà sà li se intoarcà «to|i acei bani ce le va fi luat, pinà la un ban » S-a dovedit insà cà niciunul dintre « sirbi » nu apucase sà plàteascà aceastà dare 3. Abia in iulie 1812 Divanul a revenit §i a hotàrit ca bulgarii §i sirbii a§eza|i ìnainte de ràzboi sà plàteascà oeritul ca §i pàmintenii 4.
     Nici bulgarii care se a§ezaserà in satele de lingà Dunàre din Jara Romineascà nu plàteau proprietarilor de mo§>ii dijme, ba deschideau fàrà §tirea acestora circiumi vinzind vin §i rachiu8.
     Cum era si firesc, la inceputul ràzboiului §i in primii doi ani ai acestuia, au trecut la nord de Dunàre in primul rind acei bulgari care aveau o brumà de avere, sau care in urma lichidàrii vechilor lor gospodàrii aveau ceva bani sau mai ales vite. Neplàtind dàri si fiind priceputi in negot, ei §i-au putut injgheba gospodàrii despre care, trei ani mai tirziu, in mai 1812, Krasno-Mila-§evici scria urmàtoarele: « .. .cu toate cà generalul Bagration a interzis bulga-rilor sà facà comert... cei care s-au asezat anterior anului 1810 de aceastà parte a Dunàrii au reu§it sà-§i facà case, sà-§i cumpere pàmint, sà-§i facà gràdini §i vii si prin diferite meserii si negot sà-si consolideze situatia astfel, íncit azi ei pot fi considerali bogati comparativ cu bàstina§ii care sint sàraci si ruinati ».
     Atit din aceastà cauzà, cit §i pentru a-i sili sà piece de bunà voie in sudul Busiei, generalul Komnino, vicepresedintele Divanului, intenciona sà-i supunà in 1811, la piata tuturor dàrilor pe care le plàteau localnicii6.
    1	MIHAILOVSKI — DANILEVSKI, Onucamie mypeiiKoü eoúHu 1806—1812 Petrograd, 1843, I, p. 207.
     2	KONOBEEV, op. cit., p. 236—7 §i nótele 135, 136.
     3	Corespondenfa cu generalul Engelhardt la V. A. URECHIA, op. cit., p. 709—711 ; vezi §i Arh. St. Buc., Mss. Kr. 61, f. 39 v; Mss. nr. 62, f. 7, Mss. Nr. 63, f. 1 v.
     4	ROMANSKI, op. cit., p. 23.
     6 Plingerile minästirii Dealul §. a. 1-au determinat pe Bagration sä hotärascä inter-zicerea deschiderii circiumilor ^i a ■vinzärii bäuturilor spirtoase de cätre bäjenarii bulgari. Urechia, op. cit., p. 713; HoKyMcumu u MamcpuaAu, p. 52.
6 Raportul lui Krasno-Milajevici cätre Kutuzov in JJoKyMeunm u Mamepua.au, p. 52.
34