este o ilustrare a momentelor de ezitare in trecerea de la literatura veche bulgará la cultura neo-bulgará a Renasterii. In aceastá opera se ímpletesc elementele vechi cu cele noi1.
     Despre ezitári se poate vorbi si in ceea ce prívente limba. Comparind din punct de vedere al limbii « Nedelnik »-ul tipárit ¡ji manuscrisul sáu cu corec-tarile fácute de ínsusi Sofronie, Keti Niceva enumeré contradictiile din corectári, ezitarile si oscilatiile intre nórmele vechi (slavone bisericesti) si norma nouá de limbá. Ea serie: «Din analiza modificárilor redactionale din « Nedelnik » este ciar cá in opera lui Sofronie este prezentá lupta dintre elementele limbii populare vorbite si cea slavoná bisericeascá, íntre tendinta de a serie intr-o limbá simplá, accesibilá maselor largi populare, si tendinta de a da
 o	operá literará retinutá, scrisá íntr-un stil mai ínalt, caracteristic limbii cárturáre^ti. Aceastá luptá are loe atít ín ceea ce prívente aspectul gramatical, cit si cel lexical1.
     Aceste oscila^ii si lupta íntre elementele limbii populare vorbite si cea slavá bisericeascá, reflectate in limba « Nedelnik »-ului (fárá o superioritate netá a uneia din ele), aruncá o luminá clara asupra unui moment important, de cotiturá, ín dezvoltarea limbii literare la ínceputul secolului trecut, si mai ales la Sofronie. ínsá la Sofronie cotitura nu este reprezentatá prin « Nedelnik », ci prin opera sa autobiograficá, in care oscilatiile sint rezolvate ín folosul vorbirii populare vii.
     Caracterul deosebit al acestei opere origínale, mai libera de conventio-nalismul vechii traditii literare, a avut o importantá deosebitá.
     In ce constá, in mod concret baza neo-bulgará a limbii operei autobio-grafice a lui Sofronie?
     1.	In aspectul gramatical neo-bulgar, exprimat ín folosirea largá a unor forme analitice, ín curátirea limbii de vechi infinitive (la Paisie acestea sint foarte dese), ín folosirea articolului (cu tóate cá ín multe cazuri acesta este evitat), in folosirea corectá a formelor verbale ale indicativului si ale modului naratiunii indirecte ín povestire.
     2.	In aspectul popular al limbii, ce decurge din bogátia lexicului si frazeo-logiei populare si a limbii vorbite, cít si a expresiilor populare cu sens figurat.
     3.	In tópica populará si ín constructia frazei.
     Iatá citeva cuvinte cu sens figurat, tipice vorbirii populare: cmmaxa ce ot Bh^hh rypnH no cejiaia aa ñnraT; namoeapuxa ra (napme) Ha MeHe fla ra HsnjiaLqa.M a3; HMax as Majio napu... H KaTO ce o>i<enHx, pamecox ni; ydapu eflHa ■qyMa... h 3ana/iu ca bch enapxHH; HMa qy.Ma ííome, ajia noee^e no TypuHTe, a no xphcthhhhtc ca Majio npece^e; He mo>khx da caann ot 6opna? uanadua hh xapu; JiiOTa paKHH; jiiot ctva s.a.m.d.
      Limba vorbitá, cu fórmele si expresiile sale frazeologice tipice, este folositá cu índemínare ín povestire: Korn a3 Te6e He ySiin, a.\in i<oro y6n>i? Saino Gnram 6pe, koh th tohh! Ci-copo H/jere y6eccTe Toro ne3eBeHKa! IÍ3nHx Tpn-qeTHpn qauiH juoTa paKHH. Xo^HXMe kojiko 3Ba naca h ot nen 3anpexMe. Koíí th h npo/íaji (oBuerre), koíí th h KynHJi, oh 3Haíi, hhh5 He 3HaH¡w. H KaTO MHHaxMe oHaH pei<a, CBeTHa hh mano Ha o^h; HMax HaMepeHHe; flBe roflHHH n non; H3Jie3e pe1«; Ha nocoKa; napn 3a pa3H0CKH; fla H3Jie3a Ha rjiaBa; xoflH neui s.a.m.d.
     1 KETI NICEVA, Kim etnpoca 3a esuna Ha «Hede.muKa» na Coftpomü BpauaHCKu, «EtJirapcKH e3HK», XI, 1961, nr. 2, p. 113—114.
120