eliberàrii si improprietàririi tàranilor n-a putut juca un rol in aceste legàturi, desi aceastà problema stàtea la baza revendicàrilor democratice formulate in T'ara Romineascà. Am spus insa cà, in urma ràscoalelor f,àràne§ti din Galizia, emigrala polona in intregimea ei adoptase desfiintarea clàcii in Polonia. Pe de alta parte, era imposibil ca polonii, aliaci ai revolutiei romine, sa nu fi vazut cà problema ^àràneascà in principatele romine era problema cheie pentru revolutie, mijlocul de a ci§tiga o bazà solida intr-o ^arà cu ora§e pu|ine §i incà slabe din punct de vedere economie.
    De aceea, mai ales dupà càderea revolutiei muntene, emigratia polona urmàre^te cu atentie desfàsurarea problemei agrare la romini. In epoca ce a urmat imediat dupà revolutie, boierii mosieri din Tara Romineascà au càutat sa raspindeascà justificàri ale clàcii tàrànesti pe mosiile lor, simtind situatia lor periclitatà in aceastà privintà. Unul din aceste memorii datorit doctorului Arsache, fost ministru al lui Alexandru Ghica, memoriu destinat sà fie difuzat in Rusia taristà si la Poartà, càzu in miinile agentului polon Gradowicz de la Bucuresti. E1 copiazà memoriul lui Arsache, datat din 27 septembrie 1849 §i-l transmite agentiei polone (conservatoare) de la Constantinopol, insotin-du-1 de observabi critice, care formeazà un adevàrat rechizitoriu al regimului legai al muncii tàrànesti stabilit de Regulamentul Organic din Tara Romineascà, un document menit sà fie o arma de luptà pentru eliberarea tàranilor romini. Aceastà critica tradusà in frangeste la 18—30 ianuarie 1850, a fost transmisà de agentia polona din Orient centralei emigraci lui Adam Czartoryski, la Paris, spre a fi difuzatà ca o combatere a propagandei boierilor pentru mentinerea in servitute a muncii tàrànesti; era deci un text destinat propagandei in lumea politicà europeanà ¡-si cerutà de imprejuràri.
    Este interesant de constatat cà aceastà criticà polonezà a regimului feudal din tarile romine a fost scrisà chiar in acelasi an, in care N. Bàlcescu a publicat la Paris stràlucitul sàu studiu pamflet indreptat impotriva aceluia^i regim: Question économique des principautés danubiennes. Ambele, pàstrind proportele intre o criticà improvizatà si opera documentata a unui istorie §i profund cunoscàtor al situatiei sociale din tarà, ràspundeau aceleiasi nevoi. Lupta pentru acapararea bratelor de muncà tàrànesti din tarà a provocai demascarea regimului de servaj feudal intirziat in tara noastrà in fata opiniei publice europene. In aceastà luptà facem cunostin^à acum cu o contributie a emigratici polone x.
    Prin incheierea conventiei de la Balta Liman privitoare la principatele romine, intre Rusia si Imperiul Otoman (1849) se pusese problema revizuirii Regulamentelor Organice din cele douà tari si in special aceea a reconsideràrii relatiilor feudale intre tàrani boieri. Pamfletul amintit al lui N. Bàlcescu, cit si observatiile doctorului Arsaki si criticile lui Gradowicz aduse regimului feudal din tàrile romine stau in legàturà cu aceste proiecte de reformà.
    Memoriul lui Arsache recunoaste cà existà o miscare generalà de nemul-tumire a tàranilor impotriva clàcii, a rentei feudale in muncà, de care nemul-tumire s-au folosit si « instigatorii » ultimei revolutii. In anume ^àri din Europa, spune Arsache, claca a fost ràscumpàratà in bani, astfel in Austria si in Prusia si despàgubirea privei-ste in mod egal pe tàrani si pe stat. Dar aceastà màsurà, crede autorul memoriului, ar fi imposibil de aplicat in Jara Romineascà, unde mijloacele financiare, circulatia monetarà, adicà starea locuitorilor, nu ingàduie
1 Anexa III.
64