cei neprivilegia{i, cunoscuti sub termenul generai de sàraci: «Acest venit (al domnului) incà nu este agonisit de tine, ci tot l-ai luat din stàpinirea la fi de la oamenii sàraci ai tài, pe care i-a dat dumnezeu sub mina ta. Astfel iarà?i socote?te §i orinduie§te {ara ta, ìncit sa faci ca sa aibà §i aceia indreptare §i limate ?i pace in zilele tale. .. De aceea, precum ai luat averea de la (àrani, afa se cuvine sà le-o fi dai lor, pentru ca sa le faci pace » x. Acest sfat, care trebuie interpretat in sensul cà domnia va cirmui pe to{i birnicii, to{i cei care prin munca lor contribuie la men{inerea statului, atinge ràdàcinile orinduirii feudale bazate pe privilegiile clasei stàpinitoare ; aci autorul Intrece in pàtrun-dere pe to{i teoreticienii contemporani ai monarhiei autoritare, chiar pe Ivan Peresvetov de la Moscova care in 1550 serie sfaturile sale càtre Ivan zis cei Groaznic, atribuindu-le lui Petre Rare§ al Moldovei. Scriitorul rus este inrudit ca gindire politica cu autorul ìnvà\àturilor 2. Dar acesta din urmà introduce in concep{ia sa despre stat factorul popor, {aranii, care lipsesc la ceilal{i autori de sfaturi politice din veacul al XVI-lea.
     Pentru scriitorul ìnvàfàturilor, sàracii (poporul neprivilegiat) trebuie sà fie apàrati, dacà nu li se face dreptate, ei se pot ràscula, « suspinele sàracilor nu vor pieri plnà la sfir§it » 3.
     Aceste sfaturi politice se dau intr-o vreme de luptà internà, in care boierii mari, urmasii celor care mai de mult de{ineau toate dregàtoriile, pretind eredi-tatea demnitàtilor, cer ca un drept al lor sà fie numidi intre marii demnitari domne§ti; Invàfàturile reproduc pretenda lor in orarie directà: «noi sintem fii de boieri 4, nu se cuvine sà ne dai sà firn in urma celor sàraci »5. Sintem deci intr-o vreme cind boierii mari dau asalt puterii centrale, cind domnul este sfàtuit sà se impotriveascà acestui asalt.
    Care este acest moment politic? D. Zamfirescu, in articolul sàu privitor la Invàfàturile atribuite lui Neagoe Basarab, a subliniat aceastà tendintà politicà a scrierii: cirmuirea autoritarà a domnului, infrinarea puterii politice a marii boierimi, sprijinul pe care trebuie sà-1 dea domnul tàranilor §i supufilor lui in generai. D. Zamfirescu dateazà o asemenea politicà in vremea domniei lui $tefan cei Mare, politicà ce se poate prelungi, pinà in vremea lui Neagoe Basarab, a càrui stàpinire in Jara Romineascà nu este despàr{ità decit prin opt ani de aceea a marelui domn moldovean. Deci « Neagoe Basarab s-a visat un $tefan cei Mare muntean» (voi. de fatà p. 403), «oastea descrisà de Neagoe in Invàfàturi este oastea lui $tefan cei Mare» (p. 406). Invàfàturile, dupà pàrerea lui D. Zamfirescu, formeazà « teoretizarea unor practici introduse in via^a social-politicà romineascà de §tefan cei Mare » (p. 406).
    $tefan cei Mare a instaurai, in luptà cu marea boierime, legatà de fàràmi-(area feudalà, de domeniile cu imunitate, o cirmuire autoritarà si centralizatà domneascà, intemeiatà pe alte pàturi sociale (mica boierime, orà§enii, sluji-torii afla^i in dependenta directà de domn). E1 a avut de luptat cu impotri-virea particularismului boieresc, pentru a stabili o nouà ordine in cirmuirea {arii- Firea dirzà a lui Neagoe Basarab se potriveste cu a lui $tefan cei Mare,
     1	Ibidem, p. 299.
     2	A. A. ZIMIN, H. C. Ilepeceemoe u eeo coepeMeHHUKu, Moscova, 1958, fi recenzia noastra, in « Studii », 1962, nr. 1, p. 212—217.
     3	Invàfàturile lui Neagoe vodà (Basarab) càtre fiul sàu Teodosie, cu o prefafà de N. IORGA, Vàlenii de Munte, 1910, p. 8.
     4	in textul slavon: velmoji (cei puternici, cei mai mari).
     5	Invàfàturile, versiunea slavà, p. 278.
406