Nu tot a§a stau lucrurile in ceea ce priveste emigrala bulgara din Jara Romineascà, Moldova si Transilvania. Dacà a^ezàrile bulgare din Transil-vania §i Banat au inceput sa fie studiate incà de la finele secolului trecut de Miletici*, pentru cele din Jara Romineascà §i Moldova nu posedàm astfizi, nici in istoriografia bulgarà §i nici in cea romineascà, cu mici exceptii, lucràri care sa le prezinte fie in ansamblu, fie in diferite momente ale formàrii lor. Despre emigrarea bulgarilor in Jara Romineascà §i Moldova s-a scris doar tangenza! in diverse articole sau studii privind alte probleme si fàcindu-se une-ori afirmatii farà o bazà documentarà, mai ales in ceea ce priveste datele cifrice2. In parte, aceastà situatie este explicabilà atit prin sàracia materialelor documentare, cit mai ales prin lipsa de preocupare a istoriografiei burgheze pentru astfel de probleme.
    Pentru emigrarea din perioada ràzboiului din 1806 — 1812, in afarà de unele afirmatii referitoare la numarul emigrantilor pe care le gàsim in diferite luerari, nu existà nici in istoriografia burghezà bulgarà si nici in cea romineascà studii speciale. De asemenea si in marile lucràri de sintezà bulgare (Jirecek, Stanev sau Pastuhov) 3 §i romine§ti (Xenopoi, Giurescu, Iorga )4 nu se serie nimic despre aceastà emigrare4. Doar V. A. Urechia in voi. XI din Istoria Rominilor, Bue., 1900, rezervà o singurà paginà pentru « Golonizàri de sirbi si bulgari » (p. 540). Trebuie totusi sà mentionàm cà acest istorie a fost cel dintii care s-a oprit asupra problemei, publicind unele documente referitoare la emigràrile balcanice. Alàturi de aceste acte publicate ca « anexe » au ràmas insà o serie intreagà de documente necunoscute si care se gàsesc in diferite condici ce se pàstreazà azi la Biblioteca Academiei R.P.R. sau mai ales la Arhivele Statului din Bucuresti. ìnvàtatul bulgar St. Romanski a republicat in colectia sa initulatà Ebmapume e Baoiuko u MoAÒoea, Sofia 1930, 13 documente din cele publicate de V. A. Urechia, adàogind la acestea incà unul necunoscut de ultimul, ca si o parte din « Catagrafia Eparhiei Ungro-vlahiei » pe anul 1810 (dupà Mss. 1457 din Biblioteca Acad. R.P.R.), in care se gàsesc citeva date extrem de importante pentru emigrarea bulgarà din timpul ràzboiului 1806 — 1812. La acestea se pot adàoga cele 2—3 documente turce§ti publicate in traducere bulgarà in colectia Academiei Bulgare de Stiinte 5.
    Materialul documentar cel mai bogat referitor la aceastà emigrare se aflà in arhivele sovietice. E1 a fost publicat in mai multe colec(,ii de documente, in special in colectia Ycmpoucmeo 3adynaucKitx nepeceAenifee e Eeccapaouu u òenmejibnocmb A. P.IOiuneecKozo, Cóopum JJoKyMewnoe, apàrutà la Chisinàu in 1957 sub redactia lui L. V. Cerepnin, ca« JJ,oKyMeHTbi h MaTepnajibi»6 alcàtuind
     1	Dr. L. MILETICI, CeÒMuepadcKume ótjieapu in C6.H.Y. XIII, Sofia 1896; 3ace.ie-auemo na KamojiuiuKume uh.uapti « CeÒMUBpadcKO a Banani in C6.H.Y., XIV, Sofia.
     2	Vezi, de pilda, I. KRAEV, care in lucrarea sa BhsmaHu.nma Ha óbjieapume, Sofia, 1904, p. 18, afirma cà in urma ràzboiului ruso-turc din 1768—1774 au pàràsit Bulgaria 160.000 de oameni, iar dupà cel din 1787—1792 s-ar fi refugiat la nord de Dunàre, 360.000 de oameni, cifre evident exagerate.
     3	K. JIRECEK, IIcmopuH ita Ebjieapusi, trad. Zlatarski, Sofia, 1929; X. STANEV, Ebjuapun noò ueo. Bòjpajicdaìic u oceodootcdenue, Sofia, 1935; IVAN PASTUHOV, Eb/i-lapcna ucmopuH, li, Sofia, 1943.
4	A. D. XENOPOL, Istoria Rominilor din Dacia Traianà, IX, Bue., 1929; C. C.
GIURESCU, Istoria Rominilor, III, Bue., 1932 ; N. IORGA, Istoria Rominilor, VII, Bue., 1939.
     6 JJoKyMewnu 3a ObjieapcKama ucmopun, III, Sofia, 1940, p. 51 — 52.
     6 in cursul lucràrii culegerea va fi citatà sub acest titlu.
28