Ym CRONICA
COLOCVIUL INTERNATIONAL DE CIVILIZApi BALCANICE (Sinaia, 9—14 iulie 1962)
      La ìnceputul lunii iulie 1962 s-au desfâçurat, tirap de o sàptâmînâ, lucràrile Colocviului international de civilizat» balcanice, organizat de Academia R.P.R. çi de Comisia nationalà romînà pentru U.N.É.S.G.O. si sus{inut de Organizatia Na{iunilor Unite pentru Educale, §tiin(à çi Culturâ. La lucràrile colocviului au prezen tat comunicâri çi au participai la discutii savanfi din 16 târi — din Peninsula Balcanici (Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Romìnia, Turcia), din Orientul Apropiat (Iran, Liban) çi din alte {Sri ale Europei (Uniunea Sovietica, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Franta, Italia, Anglia, Austria).
      Lucràrile colocviului au fost deschise de acad. Athanase Joja, preçedintele Academiei R. P. Romîne çi preçedinte al Comisiei nazionale romine pentru U.N.E.S.C.O. Acad. Tudor Vianu, secretar generai al Comisiei nationale, a expus obiectivele çi programul colocviului, care a cuprins douà mari teme : Unitatea si diversitatea civilizafiilor balcanice çi Contribufia lumii balcanice la legàturile dinlre Orient fi Occident. Participant» *a colocviu au fost salutati de di. N. Bammate, reprezentantul directorului generai al U.N.E.S.C.O., care a adus multu-miri autoritâtilor romine pentru buna organizare a colocviului, iar la ìncheierea lucràrilor a formulât concluziile çi angajamentele sale ìn numele U.N.E.S.C.O.
      ìn càdrul colocviului au fost prezen ta te 26 de comunicâri de o înaltà tinutà çtiintificâ, atingìnd o serie de probleme generale ale istoriei, civilizatiei, artei, literaturii çi limbilor popoarelor balcanice.
      Astfel, dintre comunicàrile de istorie çi arheologie pot fi citate : acad. Em. Condurachi (Romìnia), Influente grecefti fi romane in Balcani; acad. C. Daicoviciu(Romìnia), Importala civilizafiei dace ; acad. Wl. Antoniewicz (Polonia), Culturile neolitice de ceramica pietalà in Polonia; prof. N. Todorov (Bulgaria), Structura etnicà a orafclor medievale balcanice ; prof. A. Daskalakis (Grecia), Elemente comune ale mifcàrilor de eliberare a popoarelor balcanice ; prof. A. Tamborra (Italia), Lumea balcanicà, Italia fi relafiile dintre Orient fi Occident din epoca Beformei fi a Contrareformei pinà la trezirea nafionalilàfilor In see. al XIX-lea; prof. A. S. Tveritinova (U.R.S.S.), Importanza surselor orientale pentru istoria popoarelor balcanice: prof. I. Perenyi (Ungaria), Coexislenfa civilizafiilor balcanice; prof. I. Hrbek (Cehoslovacia), Slavii balcanici fi forile arabe çi aitele.
      Alte comunicâri au avut ca obiect istoria artelor çi a literaturii popoarelor balcanice çi interaefiunea dintre eie. Printre acestea mentionâm : acad. G. Oprescu (Rominia), Aria romineascà in contextul artei balcanice; prof. Sv. RadojSié (Jugoslavia), Belafiile artistice romino-sirbe in lumina unor descoperiri recente; prof. D. Anghelov, Mifcarea bogomililor in Balcani fi influenfa ei in Europa occidentalà ; prof. P. Georgountzos (Grecia), Limba fi literatura greacà ca intermediar intre Est fi Vest ; prof. A. Mirambel (Franta), Contribufia literaturii grecefti moderne la relafiile dintre Orient fi Occident; prof. M. Domi (Albania), Vnele momente fi aspecte ale contactelor culturale ale poporului albanez cu alle popoare ; prof. H. B. Yonetken (Turcia), Dimilrie Cantemir in istoria muzicii turcefli çi altele.
      Una din comunicâri, çi anume cea a acad. VI. Gheorghiev (Bulgaria), a fost consacrata unei probleme de lingvisticà: Problema lingvisticà comuni a popoarelor balcanice.
      Comunicàrile au fost urmate de ampie discuoi çtiintifice, la care au luat parte numeroçi oameni de çtiintâ stràini çi romìni. Ca si comunicàrile, eie s-au referit la problemele mari ale studiului civilizatiilor balcanice, Sa necesitatea unei mai bune cunoaçteri reciproce, la intensificarea eercetàrilor çi la dezvoltarea paçnicâ a relatiilor dintre tarile balcanice çi celelalte tàri din Orient çi Occident.
549