ruseçti (Pescâruçul, Puierea intunericului etc.) Spectacolul a eviden^iat creafia Olimpiei Bîrsan (Vasilissa), a lui Dem. Mihàilescu-Bràila (Baronul), Dem. Psatta (Satin), Neamtu-Ottonel (Actorul etc.).
     Çi la Iasi, si la Cluj Azilul de noapte a mai fost reluat în anii urmàtori. Pe scena ieçeanà drama lui Gorki s-a jucat în 1931/1932 intr-o montare nouà §i cu o echipà de interpre(,i modificatá (T. Câlin în rolul Baronului, A. Ghi(,escu în cel al actorului, Fl. Bulgaru în Vasilissa etc.). Presa a subliniat în deosebi concepta nouá a regiei si a montàrii în ansamblul lor, realizate prin colabo-rarea creatoare a lui Ion Aurel Maican, Th. Kiriacoff, C. Sava §i inspirate din principiile çcolii lui Meyerliold 1. La Cluj drama Azilul de noapte a fost reluatà în stagiunea 1932/1933, dar s-a jucat numai de 3 ori.
     în aceçti ani întîlnim piesa lui Gorki §i In repertoriul Teatrului National din Bucureçti. Paul Gusty a reluat în stagiunea 1931/1932 vechiul sàu succès, repurtînd, eu un ansamblu în bunà parte modificat (Baltà^eanu-Pepel, Finteçteanu-Baronul, G. Calboreanu-Luca, G. Ciprian-Actorul), o victorie nu mai putin ràsunàtoare decît în 1915.
    Anii in care se dau aceste reprezenta(.ii aie dramei gorkiene slnt marca(i în istoria poporului nostru printr-o lupta de idei foarte ascuttà. Pe de o parte, ne gâsim la începutul unui procès de întàrire a caracterului reaccionar al poli-ticii statului burghez, care se va îndrepta în anii urmàtori tôt mai mult spre fascism. Pe de altà parte proletariatul, îndrumat de Partid, duce o luptà intensà, afirmîndu-si voin|a în luptele de la Grivi(a Roçie, în grevele petro-liçtilor etc.
    Reprezentarea unei piese ca Azilul de noapte intr-o perioadà de pregàtire a unor atari ciocniri nu putea sà treaeà fârâ a stîrni confruntàri de opinii.
    Ziarele care reprezentau punetul de vedere al cercurilor guvernante §i slujeau política oficiala, ca, de pildà « Universul », au desfâçurat împotriva dramei un atac concentrât : au încercat s-o «desfiin^eze » ca piesâ, ca operà literarà (« Azilul nu întruneçte calitàtle esen^iale cerute unei opere dramatice »), sà atenueze succesul evident al spectacolului (« . . . îngrijit pusà în scenà. . . si corect interpretatà. . . »)§i bineín^eles cà nu s-au putut ab^ine de la calomnii §i atacuri antisovietice 2. Alte publicaba ca ziarul conservator « Epoca » rali-indu-se în esen^à la pozi|ia « Universului », dintr-un minim spirit de onestitate recunoçteau cel putin valoarea realizàrii scenice, vorbind chiar de « izbînda piesei de adincimi sufleteçti a lui Gorki ». Unele periodice §i unii publiciçti cu simpatii democratice, càutînd sà respingà asemenea interpretàri tenden-tioase, au insistât, cum a fâcut T. Teodorescu-Braniçte, asupra « vigorii unice» eu care sînt zugràvite tipurile, asupra veridicitàbi eu care este redatà lumea declasatlor 3, asupra suflului profund de omenie ce respirà din fiecare replicà a dramei. Totodatà ei au relevât succesul interpre(ilor §i al regiei. « Spectacolul este un trimf al primei noastre scene, al artiçtilor în genere §i al d-lui Paul Gusty în deosebi » — seria ziarul « Lupta » 4.
    In condi^ile istorice aie momentului respectiv mai greu se putea vorbi despre problemática socialà a piesei, despre spiritul ei critic, despre mesajul ei protestar. De aceea chiar si unele aluzii ocolite sau afirmatii spuse pe
     1 Vezi « Opinia », 1931, 30 oct., p. 1—2.
     3	Vezi «Universul», 1931, 3 clec., p. 10.
3	TUDOR TEODORESCU-BRANIÇTE, Crónica teatralâ, « Adevárul », 1931,
2	dec., p. 5.
     1	«Lupta», 1931, 2 dec., p. 3.
20	— c. 11
305