tacile pe care le prezinta accentui adjectivelor in graiul din MaÈva, oprindu-se in mod special asupra explicàrii lor din punct de vedere istorie, iar DuSanka Ignjatovié, in articolul O jeÒHOM Ht3a6eAt3tceH0M òujaAexamcxoM muny c ocepmoM Ha 6ydyhe epe.ue yonuime, p. 327—357 (Despre un tip dialectal de viitor, neatestat pinà acum, cu privire la timpul viitor in generai), face o documentata analizà morfologica çi sintacticâ a tipului de viitor exprimât prin prezentul précédât de conjuncfia da, formà notata de autoare în localitatea Gornja Banjana din Serbia apuseanà.
      In articolul Nord et Sever, p. 251—264. lingvistul Y. E. Boeglin supune unui amanunfit examen etimologie cele douà cuvinte folosite pentru desemnarea nofiumi de « iniazànoapte *. El ajunge la concluzia cà în timp ce termenii folosifi pentru denumirea celor trei puncte cardinale est, vest çi sud sint, mai mult sau mai pujin, în legatura cu soarele, etimologia cuvintelor Nord çi Sever trebuie càutatâ în râdàcinile Nor- çi Sver- cuprinse în numele {.àrilor scandinave Norvegia çi Suedia (Svering), cu specificarea câ aceste radâcini ar fi avut sensul de « partea dinspre apâ (a pàmîntului) *. Tot studii etimologice amànunfite slnt çi arti-colele : Yieux«eapòa» u itexe u3eedeHutje od me peuu, p. 289—306 (Interjecfia « varda » fi unele derivate de la acest cuvint) al tinerei cercetatoare Biljana Sljivié-SimSié çi Sloven, in kajk. Purga-purga, p. 359—362, al lui R. Kolarié.
     Articolul lui M. Pavlovic Ono3unmo ycAoejhena de.Mwtymusitocm, p. 225—230 (Dimi-nutivele condifionate opozifional) este consacrai studierii unor probleme privind modul de realizare al sensului diminutiv çi conditile ìn care sufixele diminutivale pierd acest sens. Autorul analizeazâ valorile sufixului sîrbocroat -ica în limba contemporanà, sprijinindu-se pe material din limbile francezà çi albaneza.
     Filologia este prezentà ìn acest capitol prin articolele Bamuxancxu ceumax, p. 247—250 (Pergamentul de la Vatican) al lui ©orde Sp. Radojóié çi Hexe jemnxe u npaeonuctie tfpme ÈamuxaHCxoe xpeamcxoe MOAumeenuxa, p. 281—287 (Unric particularitàfi ortograjice fi de limbi ale Molitvenicului croat de la Vatican) al lui Dragoljub
D.	Jeremié. Bazìndu-se pe unele particuiaritàti de limbà çi pe unele referiri cuprinse ìn pergamentul de la Vatican *, £). Sp. RadojHÒié evidenfiazà provenienfa lui sìrba çi-1 dateazà ìntre anii 1346—1365. Pergamentul fusese datat de Jagié ca provenind din secolul al Xll-lea çi de Krasnoselfov ca provenind din secolul al XV-lea. Molitvenicul croat din Vatican scris cu alfabet latin, aratà D. D. Jeremié, prezinta unele trasàturi de limbà care due spre concluzia cà a fost scris ìn regiunea Dubrovnicului la sflrçitul secolului al XlV-lea $i ìn primul deceniu al secolului al XV-lea.
      Jerzy Slizinski ne prezintà un moment din relafiile culturale sìrbo-polone ìn articolul Z kontaktów Wuka Stefanowicia Karadiicia z Polakami, p. 201—212, I. Pudié — un aspect al relatiilor lingvistice sìrbo-germane ìn articolul Henumxuymuwj y àeAUMa Ai. A. Pen,xo»u\\a, p. 265—280 (Influenza germani in operele lui M. A. Reljkovic), iar Mitar PeSikan trateazà o problema de istorie a scrierii slave in articolul O ojna^taean,y « j » y npeoôumnoj CAoeeHCKoj ajôyifu, (Despre noiarea lui j in primul alfabet slav).
      Tot la capitolul « Studii $i articole * este publicat çi un amplu studiu de sintaxà a verbului francez, semnat de Vlado DraSkovié : HwfiuHumue uia npedAOia « a » u «de» xao àonyua tftuHuniHOM ¡AcuoAy y (ftpaimycxoM jesuxy, p. 85—200 (Jnfinitivul précédât de prepozi(iile à fi de ca complement al verbului in limba francezà).
      La capitolul * Criticà » 1. Grickat recenzeazà studiul lui P. A. Dmitriev asupra propo-zifiei atributive ìn limba sìrbocroatà (p. 363—374) *, M. Pavlovié — lucrarea lui Alfred Zareba Nazwy bariv w dialektah i historji jezyka polskiego s, p. 374—377, Anica Saulié — cartea lui Sadovnikov 3aiadxu pyccxoeo hapoda, Moscova, 1955, 333 p. (p. 377—383), Berislav M. Nikolic — cele douà edifii, sìrbocroatà * çi germana \ ale Dialectologiei lui P. Ivid (p. 383—386), Y, E. Boeglin— Toponimia francezà a lui Albert Dauzat • (p. 386—387).
      La capitolul « Cronica » Berislav Arandelovié-2ivkovié publicà o cronica de la cel de al Il-lea Congres al slaviçtilor iugoslavi, ale càrui lucràri s-au desfâçurat la Zagreb ìntre
23	çi 24 septembrie 1959.
       1 Pergamentul cuprinde liturghla lui Ioan Gurä-de-Aur.
      *	Yezi P. A. DMITRIEV, OcoôenHocmu noempoenun caookhozo npednootceHUH c t,onpedeAumeAbHbiM npudamoHHUM e cepôoxopeamcKOM n3uxeii în „Ynenbie 3<mucKunr. 250, cep«« 4>HiiojiorH^tecKHX HayK Bbin. 44. CnaBHHCKoe H3t*iK03HaHHe, Leningrad, 1958, p. 56 — 114.
       *	Lucrarea a apârut în séria * Prace jezykoznawcze *, Wroclaw, 1956.
4 Vezi Dr. PAVLE IVIÔ, RujaAeKmoAotuja cpncKoxpeamcKOz jernua (Ytod u lumoKaecxo napenje).
MaxHua cpncKa, Novi Sad, 1956, 218 p. + 1 hartâ.
6 Vezi PAVLE IVlC, Die serbokroatischen Dialekte, ihre Struktur und Entwicklung. Erster Band: Allgemeines und die stokavische Dialektgnippe, Mouton & CO. (’S — Graven, Hage, 1958), 325 p.+ 1 hartä.
*	Vezi ALBERT DAUZAT, La Toponymie Française, éd. Payot, Paris, 1946, 135 p.-f 8 här|i.
35 — c. 11
545