O	interpretare diferità in problema limbii documentelor slavo-romine in general §i slavo-moldovene§ti in particular contine lucrarea invàtatului bulgar Lubomir Miletici Daco-rominii si literatura lor slavà (scrisà in colaborare cu D. Agura) l. Printre cele 84 de documente « valaho-moldovene slave » publícate, 31 apartin cancelariei moldovenesti2. Incà din subtitlu se remarcá tendinta autorilor de a socoti documéntele muntene si moldovene ca foarte apropíate din punct de vedere al limbii. Autorii insistà indeosebi asupra bulgarismelor din documéntele moldovene (ex. lipsa flexiunii in expresii ca E^na CAyJKua ca^jkhth s. a.3. In actele muntene càtre regii poloni
—	serie L. Miletici — pisarul se stràduia sà serie in malorusà, dar nu era in stare sà continuie farà a amesteca si limba sa bulgarà (subì, n.), uitind spre sfir§it in ce limbà incepuse sà serie 4.
    Reproducind in sprijinul teoriei lor textul unui document de la Mircea-Voevod (Hurmuzaki, I, supl., p. 825, fàrà datà), autorii conchid cà in acest caz « nu incape indoialà care limbà a influentat asupra limbii maloruse folosite aici: sint elemente nu ale redac|iei medio-bulgare, ci ale limbii bulgare vii »5 In lucrarea sa L. Miletici face cel putin douà greseli fundaméntale (asupra càrora au atras atentia S. B. Bernstein 6 si alti cercetàtori) :
    a)	Nu observà diferenta categoricà intre limba documentelor moldovene §i muntene (in acest sens face un pas inapoi fatà de Venelin). Teoria sa cu privire la dialectele limbii bulgare vii ca bazà a limbii documentelor muntene este extinsà §i asupra documentelor moldovene, ignorind faptul cà aici elementele bulgare sint càrturàresti (KiiHWHbie).
    b)	Nu observà indeajuns caracterul complex si contradictoriu al limbii documentelor moldovene§ti, numind-o simplu « malorusà » ; nu-1 intereseazà decit bulgarismele din aceste documente in màsura in care-i sprijinà teoria.
     Pinà la sfirsitul veacului al XIX-lea mai retinem referirile la limba documentelor slavo-moldovenesti din recenzia lui C. Jirecek asupra lucràrii lui
privitoare la legàturile cu Ardealul, 1346—1603, Viena, 1905—1906, reprodus in Bucuresti, 1931 (docum. moldov. sub no. 473—534 din anii 1435—1603, p. 485—551) sau STOICA NICOLAESCU, Docilmente slavo-romine cu privire la relatiile fàrii Rominesti si Moldovei cu Ardealul in sec. XV si XVI, Bucuresti, 1905, nu depàsesc cadrul interesului istorie. T. CODRESCU, in Uricariul sau colecfiune de diferite acte care pot servi la istoria romi-nilor dà numai traducerile in romìneste. Despre limba documentelor slavo-romine se dau numai calificative generale: «slavà» (Hasdeu) sau « slavicà » (MELHISEDEC, Chronica Husilor ...» Bucuresti, 1869, introd., p. 2—3), fàrà diferen^ieri sau alte detalii.
      1	flaKO-poMbHumn u mibXHama cjiaencKa nucMeuacmb, et, npHJioweHHe Ha 84 Bjiaxo-Moji-flaBCKH CJiaBHHCKH rpaMOTH H 3 (jiOTOTHnHMeCKH CHHMKH, ìn CÓOpHUK 3a ìiapOÒHU yMOmeOpeHUH,
uayna u KiiuMcnuna, kh. IX, CoìJìhh, 1893, p. 211—390.
     2	Primul, no. 54 este de la Alexandru II (12 aug. 1452), ultimul, no. 84, de la Vasile Lupu (24.III.1650), p. 374—390.
     3	Pagina 298 ìn notà. Se citeazà in continuare documente moldovenesti, care abundà in bulgarisme. V. fi p. 301—322 unde se trec ìn revistà bulgarismele din morfologia documentelor.
     4	H Mhpmo BOHBOfla b rpaMOTHTe cu no noncKHTe Kpa.ibe ce CTapae Aa roBopn MajiopycKH, ajia HeroBHHT rmceu He e Shjit, KafltpeH-b H3fltp>KH ao Kpaii, 6e3 Aa c.yihcm h cboht-b 6t>ji-rapcKH e3HK, Tana ne naH-ceTne H3jiH3a Kara ne jih 3a6paBHjit 3ae3HKa, ci> koììto nomiHJi'b
(p. 298, in notà)
     5	TyKt He TpefiBa hh nmatibe, koh e3HK e bjihhat. b ropHHTa rpaMOTa BtpxyMaJiopycKHH, TyKt oueBHAHo ce cijrjie>KAaT eJieMeHTH He ot MepKOBiia G^Jiiapcita pei;eH3HH a oti jkhbi. 6-bJirapcKH e3HK...» (p. 298, ìn notà).
     6	Pa3bicKauuH..p. 37—39; la noi, D. P. BOGDAN, Caracterul limbii textelor slavo-romine, Bue., 1946, p. 9—10.
166