ETNOGRAFIA POLSKA. Zaklad Narodowy Imienia Ossolinskieh, Wroclaw, Tom I. 1958, 500 p., in 4°. Tom II, 1959, 504 p., in 4°. Publicaría «Etnografia polonezä » §i-a inceput aparifia in anul 1958, ca organ al Sectiei de etnografie a Institutului pentru istoria culturii materiale al Academiei Poloneze de ¡jtiinte. Primele douä tomuri, apärute pinä in prezent, cuprind un bogat material etnografie, grupat in urmätoarele rubrici: 1) editoriale $i comemoräri, 2) articole, 3) studii $i materiale, 4) cercetäri de teren, 5) lucräri ale catedrelor de etnografie, 6) probleme de artä populará, 6) cronici, 8) recenzii, etc. Publicaba apare in Wroclaw, sub conducerea unui comitet de redacte aleätuit din principalii specialisti ai centrelor etnografice poloneze: K. Dobrowolski, W. Dynowski (redactor responsabil), J. Moszynski (decedat la 30 martie 1959), A. Nasz, Janina Rudnicka (secretar de redacte), A. Waligorski, Kazimiera Zawistowicz-Adamska. Primul tom a fost redactat de Anna Kutrzeba-Pojnarowa, iar al doilea de Maria Gladyszowa, ambele din Krakow. Articolele ¡ji materialele publícate in primele douä tomuri sint scrise de sa van (i cu renume european, precum $i de cercetätori mai tineri, formaci dupä eliberarea Poloniei de sub jugul fasc.ist. Eie imbrä{i$eazä un domeniu larg de preocupäri ^i constituie tot atitea contribuii valoroase la cunoa^terea istoriei culturii populare fäuritä ln cursul secolelor de poporul polonez prieten. Dintre numeroasele studii $i materiale cuprinse in cele peste 1000 pagini format mare, am dori sä atragem atenea asupra celor care pot prezenta un Ínteres deosebit pentru specia-li?tii in problemele slavo-romine, pentru cercetätorii din secfiile $i colectivele de etnografie $i artä populará ale Academiei R.P.R., pentru cadrele noastre universitäre care predau limbile §i culturile slave, etnografia, folclorul $i istoria artei populare. Din aceastä categorie fac parte, färä indoialä articolele care ne informeazä despre diferitele forme de manifestare ale mifeärii etnografice poloneze, cele referitoare la cercetärile monografice sau care abordeazä problemele atlasului etnografie. Din prima grupä trebuie evidenziate patru articole de mari dimensiuni, din tomul 11, referitoare la : Organizarea muncii etnografice in Polonia. Institufiile ftiinfijice fi publica-fiile (p. 19—58) de A. Kutrzeba-Pojnarowa; Catedrele universitäre de etnografie ln Polonia anilor 1945—1956 (p. 59—108) de Jadwiga Klimaszewska $i Anna K. Pojnarowa ; Adivi-tatea ftiinfificä a muzeelor etnografice dupà cel de al doilea räzboi (p. 109—139) de Mieczyslaw Gladysz ; Munca de cercetare fi publicafiile Societàri Poloneze de etnologie (p. 139—144) de Adolf Nasz. Primul articol, « Organizacja pracy etnograf icznej w Polsce. Instytucje i wydawnietwa naukowe », oferä un bilan^ critic al cäilor urmate $i al rezultatelor otyinute de mi?carea etnografica polonezä dinainte de primul räzboi mondial $i pinä la sfir^itul primului deceniu de dupä eliberare. Etapa istoricä avutä in vedere se caracterizeazä nu numai prin realizäri pozitive, ci §i prin dispersarea speciali$tilor in Institute $i institu^ii diferite, irisuficient coordonate intre ele. Ei s-au grupat din aceastä cauzä in §coli §i cúrente orientate unilateral spre unul sau altul din aspectele principale ale culturii populare, spre una sau alta din $tiin|ele sociale inrudite sau invecinate (sociologia, antropogeografia, lingvistica, istoria, etc.), situate de obicei pe pozitii teoretice necorespunzätoare (eclectice, idealiste). Nu arqreori materialele etnografice trebuiau sä vadä lumina tiparului in cele mai diferite publica^», adesea mult prea pu^in inrudite §i, implicit, greu de urmärit de cätre cei ce ar fi dorit sä se inifieze in acest domeniu $tiin(,ific. Asemenea condili organizatorice n-au fost nici pe departe prielnice unei juste orientári teoretice $i ideologice a cercetárilor etnografice. Din ínfáptuirile pozitive ale primei perioade, la loe de frunte se situeazá infiinfarea Societàri poloneze de Etnologie (P.T.L.) $i a organului sáu, revista « Lud », In anuí 1895. Meritul principal al acestora constä in a fi reu$it, pe de o parte sä grupeze treptat pe toji cercetätorii culturii populare din Polonia — fapt care a inlesnit considerabil acjiunea de reorganizare $i de coordonare de mai tirziu —, iar pe de altä parte sä asigure un schimb de informaci §i de experienfä cu principalele centre etnografice din celelalte täri §i continente. O seamä de membri mai vechi ai acestei societàri, datoritä unor valoroase lucräri — care cuprindeau ampie referin^e comparative la cultura materialä §i spiritualä a celor-lalte popoare slave, a popoarelor invecinate $i nu in ultimul rind la cultura poporului romin, au devenit de mult cunoscu^i departe peste granicele Poloniei, dobindind, pe drepteuvint, un renume european. Printre ace§tia pot fi men^ionaji : J. Potocki, L. Sawicki, Z. Choda-kowski, J. S. Bystron, A. Brückner, O. Kolberg, K. Nitsch, H. Kollataja, K. Moszynski K. Dobrowolski, J. Gajek, M. Gladys, R. Reinfuss §. a. 505