originii limbii ucrainene»1. Un mare Ínteres a trezit printre cercetätori desco-perirea in primii ani de dupä räzboi a unor documente novgorodone scrise pe coajä de mesteacän, provenind din veacurile XI—XVI. O prima parte (in numär de 25) au fost analízate din punct de vedere paleografie §i lingvistic ìntr-o lucrare colectiva a Institutului de Lingvisticä a Academiei de §tiinte a U.R.S.S. 2 si un numär mai mare (impreunä cu cele descoperite ulterior, 106) de cätre slavistul polonez W. Kuraszkiewicz 3. Printre ultímele lucräri atrage atentia studiul lui V. M. Taman care examineazä lexicul de origine polonä in monumente de limbä rusä ale veacului al XVI-lea, in cea mai mare parte din « scrisorile lui Ivan cel Groaznic »4. Lexicul vechilor documente ale cancelariilor rusesti a constituit obiectul unor comunicäri din cadrul celui de-al IV-lea Congres al Slavistilor de la Moscova (1958).
     MaterialuI oferit de actele ce apartin cancelariilor vest-ruse a fost folosit pe larg si de E. F. Karski in cunoscuta lucrare Eejiopycu. H.3uk óe/iopyccKoeo hapoda, apärutä la Varsovia intre 1905 —1912 5.
     Tot din aria de influentä vest-rusä fac parte actele provenite din cancelaría Marelui Cnezat al Lituaniei. Particularitätile de origine rusa, bielorusa, ucraineanä si polonä (in foneticä si morfologie) ale actelor slavo-lituane au fost analizate prima datä de M. Rudziñska in referatul tinut la al doilea Congres al Slavistilor de la Varsovia6. Independent de aceasta, pebaza unorcercetäri personale indelungate in arhive ruse si polone, norvegianul Christian Schwei-gaard Stang publicä un an mai tìrziu, in 1935, lucrarea Limba de cancelarle vest-rusä a marelui principat al Lituaniei7 care prezintä Ínteres pentru noi, ínainte de tóate, datoritä subcapitolului Cancelaría moldoveneascä (Die moldauische Kanzlei, p. 7—8) ; aici autorul are in vedere acte moldovenesti dintre anii 1388—1463, (cercetate de el in Archiwum Glówne din Varsovia si Muzeul Czartoryski din Cracovia sau publícate in cunoscutele colectii Axmu
Moscova, 1958, 188 p. în aceastä ultimä lucrare prepozifiile aôbi (p. 65, 164), udk, uotee (p. 136—138) u3k6u (p. 165) sînt considérate polonisme. Sintaxa veche rusä este mult studiatâ dealtfel în ultimul timp: M. A. SOKOLOVA în OnepKU no H3biKy de/ioebix naMnm-HUKoe XVI eeua, Leningrad, 1957, 192 p. acordâ sintaxei primul loc eu 107 pag. (p. 11 — 118), apoi morfología (cu 46 pag.) si fonética (cu 22 pag).
     1	TlumaHHn noxoMcdetiHH yKpa'mcbKoi mosu, Kiev, 1956.
     2	nojieoipa$mecKuü u AumeucmmecKuü anajiuí noeiopodcKux óepecniHHbix epaMom, Moscova, 1955.
      3	Gramoty nowogrodzkie na brzozowej skórze, Varsovia, 1957, 105 p.; v. aici o bogatä literatura a subiectului (p. 90—92) çi glosarul (p. 94—105).
     4	TIojioHUíMbi e H3biKe pyccKUx naMHmuuKoe XVI eexa, ín OuepKU uemopuu H3biKa, Ü3A JleHHHrpaflCKoro Yhhb., 1960, y^eHbie aanucKH, Ns 267, Bbin. 52, p. 98 — 124 (cap. «riocjiaHHH IlBana rpo3Horo»),
     5	Vol. I, Fonética, 1905; vol. II, p. 1, Morfología, 1911; vol. II, p. 2, Sintaxa, 1912; lucrarea a fost reeditatä în douä volume, la Moscova, în 1955.
     6	Charakterystyka jçzyka urzçdowego Wielkiego Ksiçstwa Litewskiego (Característica limbii oficíale a Marelui Principat Lituanian), în Ksiçga rejeratótv sekeja I. Jçzykoznawstivo.
II	Miçdzynarodotvy Zjazd Slawistôw, Varsovia, 1934, p. 100—104. Lucrarea semnaleazâ unele träsäturi existente si în actele slavo-moldoveneçti.
     7	Die westrussische Kanzleisprache des Grossfürstentums Litauen, Oslo, I. Kommisjon hos Jacob Dybwad, 1935 (Skrifter utgitt av det Norske Videnskaps Akademi I Oslo II Hist.-Filo. Klasse, 1935, no. 2), 166 p. + 5 pl. Lucrarea a fost semnalatä de B. UNBEGAUN in Revue des études slaves, XV, 1935, p. 266—267 çi recenzatä de JAN STANKIEWICZ în Balticoslavica, Wilno, t. II, 1936, p. 374—398 si’de W. KURASZKIEWICZ în Rocznik Slawistyczny, 1937, t. XIII, p. 39—58.
158