EMIGRARE! BULGARO,OR L\ TARA ROMÌNEASCÀ IN TIMPUL RlZBOIULUI RUSO-TURC DIN 1806-1812
CONSTANTIN N. VELICHI
    Emigrarea bulgarilor la nord de Dunàre a fost un proces complex §i inde-lung, care a durat aproape cinci veacuri, inceplnd cu càderea poporului bulgar sub jugul otoman §i incheindu-se odatà cu eliberarea Bulgariei prin ràzboiul din 1877-1878.
    Mai ales in timpul ràzboaielor ruso-turce, emigrarea1 ia un caracter de masà, mii de familii putind trece Dunàrea farà nici o piedicà, sub protectia armatelor rusesti. In acest fel au luat fiintà numeroase asezàri bulgare in special in sudul Rusiei §i in Tara Romineascà, centre care au avut un rol deo-sebit de important in renasterea culjturalà si in mi^carea de eliberare nat-ionalà a poporului bulgar.
    Emigratia bulgara din sudul Rusiei s-a bucurat incà de la inceputul seco-lului trecut de atentia unor cercetàtori ru§i si bulgari2, astfel incit, in generai, ea este azi bine cunoscuta, chiar dacà unele aspecte ale sale, mai ales cele social-politice, trebuie reconsiderate. In aceastà privintà in istoriografia sovietica au apàrut lucràri care, chiar dacà nu se referà direct la aceastà problemà, dau ìnsà serioase indicaci si utilizeazà sau semnaleazà o serie de materiale nefolosite de cercetàtorii bulgari din trecut si de azi 3.
     1	Pentru a nu da o extindere prea mare studiului de fafà, nu insistàm asupra cauzelor care stau la baza acestei forme a luptei de clasà care a fost emigrarea. Eie rezidà in situatia economica, socialà fi politica in care se afla poporul bulgar sub jugul feudal otoman fi au fost expuse fie in lucràrile de sintezà, fie in diverse monografii. Vezi Mcmopun Ha ÈiAiapun, ed. II, Sofia, 1961, p. 309 si urm. ; D. KOSEV, Jlemfuu no uosa óijizapcna ucmopun, Sofia, 1951, p. 13 ; P. CONSTANTINESCU-IAÌyl, Rolui Rominiei In epoca de regenerare a Bulgariei, Iasi, 1919, p. 14—18, 21, fi urm.; CONSTANTIN N. VELICHI, Mis-càrile revolufionare de la Bràila, Bucurefti 1958, p. 11—-26.
     2	In afarà de lucràrile lui Zanetov, Skalkovski, Klaus f. a., vezi impor-tanta monografie a lui N. S. DERJAVIN Eo/uapcxue kojiohuu e Poccuu, in C6.H.Y., XXIX, Sofia, 1914, unde se aflà fi bibliografia problemei. Vezi de asemeneaVL. DIAKOVICI, Eijuapcna Eaccapaéun, Sofia, 1918; S. BERNSTEIN, Cmpanuifu U3 ucmopuu óomapCKoù eMMpaifUti e Poccuw eo epeMH pyccKO-mypetfKou soùhu 1828—1829 zz. in « V’Henbie 3anncKK HncTHTyTa CiiaBimoBeaeiiHH», I Moscova—Leningrad, 1949.
     3	Vezi, de ex., N. I. KAZAKOV, Mi ucmopuu pyecKo-óomapCKux ceH3eù e nepuod eoùubi Poccuu c Typifueù (1806—1812), in «Bonpocbi Hcropim», Moscova, 6, 1955; V. D. KONOBEEV, PyccKo-SoAzapcKue omHoiueHUH e 1806—1812, in volumul H3 ucmopuu pyccKO-60/uapcKux omHomeHuù, Moscova, 1958.
27