In alte fase articole gàsim referiri la {Arile romìne.
     Astfel, !n studiul « Dubrovaéka nova ekonomska politika poéetkom XVII veka » al lui Vuk Vinaver1, principatele dunàrene sint menzionate printre {àrile furnizoare de cereale pentru Raguza, in secolele XVI fi XVII. In oftirea de mercenari a Raguzei, alcàtuità in generai din unguri fi din croati, sint prezenfi uneori ardeleni fi romini, cum sint de pildà IStvan din Ardeal, Lukaé din Lugoj (consemna{i in anii 1600 fi 1603) fi loan din Jara Romineascà (consemnat in anul 1614) (p. 443). In alte douà rinduri este menzionai Banatul. Dupà cum constata Zarko Muljajié * agentul tipografiei din Raguza,
C.	A. Occhi, a fost trimis pe teren pinà la Timifoara (p. 583, 599). Kruno Prijatelj * inregistreazà faptul cà Iovan Duknovié a fost biscup de Cenad intre anii 1493—1500 fi cà a fost ci{iva ani sculptor la curtea lui Matei Corvin. La acest sculptor s-a referit in scrierile sale fi contemporanul Nicolaus Olahus.
     Cercetind o problema de diplomatica cirilicà, Vlad Mofin4gàsefte analogii intreformu-lele de sanc{iune folosite in únele documente slave din {arile romine fi in documéntele din Serbia fi din Bulgaria. Argumentind teza cà formula este insufità din actele bizantine, autorul men{ioneazà cà expresia bizantina ápyr¡, caracteristicà formulei de sanc{iune, a càpàtat in actele rominefti forma urgie, iar in cele slave a fost tradusà prin cuvintul i'Hiin». Pentru o altà formulà de sanc{iune autorul citeazà un hrisov din anul 1405 de la mànàstirea Tismana (p. 43), luat din Monumenta Serbica.
     O	pozi{ie nouà adoptà Ljubo Karaman 6 in problema influenti arhitecturii medievale sirbefti asupra celei din {àrile romine. E1 considera cà in trecut s-a exagerat vorbindu-se de o puternicà influenti asupra stilului arhitectonic din {arile romine care ar fi fost exercitatà de fcoala rascianà de la Morava. In realitate, considerà autorul, aceastà influen{à a fost mult mai modesta fi ea se observà in asemànarea dintre orna-mentica pe lemn fi pe càr{i in cele douà {àri, precum fi in asemànarea unor edificii biseri-cefti de la noi cu biserica Lazari{a din oraful Kru5eva{.
      Nu incape indoialà cà pe specialiftii noftri in epocà ii vor interesa datele biografice noi despre raguzanul Stjepan Raj ce vie, autorul cunoscutei càr{i despre {àrile noastre « Observazioni storiche naturali e politiche intorna la Valachia e Moldavia », publicatà la Napoli in 1788. Aceste date noi sint comunicate fi prelucrate de Nada Beritié *, pe baza a 34 scrisori adresate de St. Rajéevié cunoscutului istorie Johannes von Miiller, in 1794—1798. Cunoftin{a lui Raicevié cu Miiller s-a datorat toemai càr{ii sus mentionate despre {àrile romine care I-a impresionat pe Miiller, la fel ca fi pe al{i contemporani. Printre-traducerile efectúate dupà cartea lui Rajéevié, gàsim fi pe cea in limbà germana, efec-tuatà la Strassburg in 1790 (p. 299), care nu se gàsefte in bibliotecile noastre. Anali-zind coresponden{a lui Rajéevié cu Miiller, autoarea conchide cà St. Rajéevié, cu banii ciftiga{i din nego{ul practicat in {àrile romine intre 1774 fi 1785, a cumpàrat ferma dela Ilimberg lingà Viena, apoi a mers la Napoli unde fi-a tipàrit cartea despre {àrile noastre. De prin anul 1793 el tràiefte la Himberg fi la Viena. Corespondenta gàsità oglindefte, printre áltele, concepitile politice ale lui Rajéevié fi pàrerile lui asupra evenimentelor epocii. El este impotnva cuceririlor lui Napoleon fi impotriva impàr{irii Poloniei. In scri-sorile lui Rajéevié sint citate titlurile unor lucràripe care elle-a intoemit dar s-au pierdut. Insà, atit acestea, cit fi cele douà opere ale lui Rajéevié ràmase in manuscris, nu depàfesc prin importan{a fi calitatea lor opera sa principalà, aceea despre {àrile romine, care, subli-niazà autoarea articolului, constituie un document al vremii despre obiceiuri, folclor fi áltele. Ca atare ea a atras aten{ia, incit a fost tradusà imediat in alte limbi.
      Dupà cum se vede, materialele cuprinse in publica{ia Institutului de Istorie din Raguza prezintà Ínteres pentru istoria balcanicà fi pentru istoria {àrilor romine, mai cu seamà atunci cind sint folosite date noi din bógatele arhive raguzane. In generai materialui faptic este bogat, variat fi util, in contrast cu orientarea ideologicà a revistei care, cind nu lipsefte cu totul, dà o interpretare insuficientà fi palidà fenomenelor de bazà fi de supra-structurà.
S. IANCOVICI
     > Voi. IV —V, p. 417—454.
      *	«O prvoj dubrovafkoj tìskari *, voi. IV —V, p. 583—612.
      *	« Prinos za raonografiju o Iovanu Duknovicu •, voi. IV —V, p. 305—322.
      *	Voi. Ili, p. 27—52.
      *	« Nekoliko zapaianja o srpskoi arhitekturi •, voi. IV —V, p. 49—70.
      *	Voi. VI — VII, p. 297—307.
504