Infà^ifat, punea la indoialà valoarea literarà a dramei. E1 ajungea chiar sà vorbeascà de « o mare lipsà de artà » in opera lui Gorki.
     Dimpotrivà, publici§tii §i scriitorii realisti, adepti ai artei cu conjinut inalt de idei, cu probleme sociale, au vàzut In prezen(,a piesei Azilul de noapte pe scena romineascà o afirmare, de mult asteptatà §i dorità a unui teatru serios, realist, de inaltà Jinutà artistica. Aràtind cà inulti socoteau reprezentarea piesei ca « o Intreprindere riscatà », Iosif Nàdejde sublima cà Azilul de noapte vine « dupà zece ani de teatru aproape exclusiv bulevardier, cu piese. . . alcàtuite dupà receta unui me$tusug infailibil, cu decoruri stràlucite, cu toalete numeroase §i elegante ! De zece ani in adevàr autorii artisti sau poe(,i au fost exclu§i de pe scenà si in locul lor s-au urcat meste§ugarii dibaci care ifi compun rolurile dupà anatomia cutàrei artiste. . . »1.
    Opozi(,ia de con^inut ?i substantà dramaticà intre Azilul de noapte §i multe din piesele ce formau repertoriul curent al teatrelor noastre este relevatà §i de atyi comentatori2. Este demnà de remarcat indeosebi intervenga in acest sens a ziarului « Lupta (Rominia Muncitoare)», legat de idealurile de luptà ale proletariatului3. Asemenea luàri de atitudini erau intotdeauna intemeiate pe recunoa§terea marii valori realiste a dramei lui Gorki. Victor Eftimiu numea piesa « o capodopera a literaturii dramatice » 4. Iar pentru cronicarul ziarului « Lupta (Rominia Muncitoare) » realismul dramei constituía principala ei calitate. « Ea te emojioneazà fiindcà are nepre(.uita calitate de a fi o opera de un realism infioràtor §i tocmai de aceea o operà de artà si de o adevàratà emo(.iune. . . » Pentru critica aptà de a in(,elege si aprecia caracterul realist al dramei gorkiene, acesta se imbinà cu mesajul ei umanist, cu adinca iubire §i ìncredere in om, ce stràbate creala scriitorului proletar rus. « 0 pledoarie pentru om, iatà resortul moral al acestei piese, un apel la simpatie, la dragoste, la respect pentru fiinta omeneascà, un indemn cald la munca pentru inàtyarea ei »6 — scria revista teatralà « Rampa ». Iar cronicarul « Vie(,ii Romine§ti »• sublinia cu multà simpatie indemnul pe care Gorki il lanseazà: «cere milà, cere indurare pentru oropsi(,ii soartei, dar mai ales vrea sà aducà nenoroci-tilor adàpostiti la fundul sàlàsluirii sociale, càldura compàtimirii noastre, a compàtimirii izvorite din in(.elegere §i din solidaritate omeneascà. . . »6.
     Nu mai putine discucii a stirnit interpretarea sensului si a semnifica(,iei dramei gorkiene. $i in Rusia, §i in Apus presa burghezà a càutat sà prezinte Azilul de noapte drept o piesà interesantà prin « exotismul » ei, prin evocarea acestei lumi noi, adicà sà treacà sub tàcere mesajul social §i protestatar al dramei. De altfel, nu intimplàtor cei ce voiau sà ocoleascà indemnurile umaniste §i mobilizatoare ale piesei prezentau pe Luca drept personajul principal, fàceau din el purtàtorul semnifica(.iei filozofice a operei. Acela§i lucru s-a intimplat §i la noi in (,arà. Incà dupà prenderà din 1904, ziarul « Liberalul ih din Ia§i 7 caracterizase Azilul de noapte drept o piesà psihologicà §i vàzuse in Luca « singura figurà », care « lumineazà toatà intunecimea azilului », care «aduce un aer improspàtor, o imbàlsàmare sufleteascà ». Afirmatii similare
1	IOSIF NADEJDE, Sfirfitul unei tegende, « Rampa nou5 ilustratS *, 1915, 6 sept. p. 1.
  2	Yezi D. KARNABATT, Cronica teatralO., « Seara », 1915, 3 sept., p. 2.
     8 « Lupta (Rominia Muncitoare) », 1915, 8 sept.
     4	VICTOR EFTIMIU, art. cit.
     6 Azilul de noapte, «Rampa nou3 ilustrata », 1915, 3 sept., p. 3.
6	A. WEISS, Azilul de noapte, « Via^a RomineascS *, 1915, nr. 7—8—9, p. 263—267-
      7	«Liberalul», 1904, 4 aprilie, p. 2.
302