ln 1860 Zeligowski a reui-sit sä piece in sträinätate. Br. Zaleski a luat, de ase-menea, drumul sträinätätii, dupä räscoala din 1863. Teroarea era cruntä. Sierakowski a sfir^it cu streangul de git.
    §evcenko devenise un mare artist al cuvintului si al penelului. Acum i se deschideau usile peste tot. Dar pe el il chema frumoasa lui Ucrainä §i fratii Varani, säraci si doboriZi de obligatii. ln 1859 s-a dus sä-i vadä. Supravegherea |arului era excep^ionala. A fost din nou arestat. I s-a interzis sä mai viziteze Ucraina. A fost adus inapoi la Petersburg.
    Taras ipevcenko intrase in constiinta revolutionarilor democrati poloni. Dacä despre el da, de exemplu, stiri, incä din 1842, revista polonä « Tygodnik Petersburski », nr. 36, schimbul de idei §i de opere in timpul deportärii i-au creat in mod special o atmosferä de prestigiu si de incredere. Bevolu|ionarii poloni i-au purtat faima printre compatrioti, cu multä cäldurä si dragoste. Opera lui era cititä §i inteleasä in original. Totu§i s-au fäcut §i traduceri pentru masa de cititori poloni. Scriitorul revolutionär polon, Leonard Sowinski (1831 — 1887), cu studii la Universitatea din Chiev, cu lucräri in domeniul literaturii ucrainene 1, a scris si publicat in anul disparirei marelui poet, 1861, un studiu despre ¡jevcenko la care a anexat tocmai traducerea poemului Haidamacii2. In acela§i an Sowinski a tradus in limba polonä Katarzyna (Kamepuua) Gamalej (Fclmcuiìr), Dola (JJoah). Apoi, in 1863 a tradus Urze-czona (npuuuHa), iar mai tirziu Najemnica (Hüumuhkü), publicatä in 1870 in « Biblioteka Mrówki», N asladowanie Edwarda Sowy, 1883 (IJodpaotcame Edyapdy Coei), Plynie woda spod jawora, 1885 (Tene soda 3-niò naeopa). De asemenea, talentatul scriitor polon Ludwik Kondratowicz (1823—1862), strins legat de näzuintele maselor, inchis la Wilno in 1861, a tradus un insemnat numär de poezii din $evcenko, apärute la Wilno in 1863 sub titlul Kobzarz Tarasa Szewczenki. In aceeasi vreme si mai tirziu s-au publicat numeroase alte traduceri, de Alfred Chaj^ski, (1861), A. J. Gorzalczynski (1862), Paulin Swi^cicki (1866) etc. Poezia lui §evcenko, care a fost absorbitä cu atita u§urintä de folclor 3, cinta la lecturä in inimile tuturor. Versul lui era ucrainean, dar in acelasi timp general uman.
    Poetul insä nu i-a mai putut auzi multä vreme melodia. Cu sänätatea mäci-natä in anii de deportare, s-a stins la 10 martie 1861, la Petersburg. Potrivit testamentului säu poetic, a fost ingropat « in neuitata lui Ucrainä », nu dep’arte de Kanev, « s-audä Niprul intre maluri clocotind ».
    Taras §evcenko a creat impreunä cu revolutionarii poloni ai vremii4 cea dintii legäturä trainicä de prietenie intre poporul polon §i ucrainean. Au ridicat norii si s-a inseninat un timp cerul. Beprezentanti ai maselor, au inteles cä vräjmäsia a fost semänatä pinä aci de interesele claselor exploatatoare, a cäror apäsare si nedreptate au cunoscut-o insisi acesti reprezentanti.
    E zguduitor, dar Taras §evcenko n-a träit decit 12 ani si citeva luni. . . ca om liber. Restul i-a petrecut in iobägie si in exil. Este probabil un caz unic in literatura imiversalä. Cu toate acestea, a läsat o operä monumentala.
     1	L. SOWINSKI, Studia nad lileraturq ukrainskq, Vilno, 1860.
     2	L. SOWINSKI, Taras Szetvczenko z dolqczemern przekladu « Haydamaków », Vilno, 1861. Reproducere in «Biblioteka Mrówki», Liov, 1883.
    3	Vezi yKpaiHCKÌ ìtapodni nimi, edifie de Z. Vasilenko §i M. HORDEICIUK, Chiev, 1954, vol. II, p. 339, 340, 342, 343, 344, 345, 346 etc. In total existä aci 20 de cintece populäre cu sursä in creatia lui ^evcenko.
     4	Despre ideile de care erau animati deportatii vezi fi J. GORDON, Soldat czyli szesc lat w Orenburgu i Uralsku, Leipzig, 1865, p. 98—100.
258