w. Studium jqzykowe 1. In aceastà ultima lucrare, Kuraszkiewicz analizeazà fonetica si vocabularul actelor publícate de V. Rozov §i a altor sase acte càrora le publica textul, aducínd o serie de completàri analizei morfologice inceputà de V. Demianciuk. La pag. 130—132 exista o lista de aproape 300 de cuvinte « ìmprumutate direct din polonà sau formate dupà model polon », lista care aduce importante corective glosarului lui Rozov; tot aici exista si glosarul de nume proprii si geografice care lipsea in editia lui Rozov. Cea mai impor-tantà realizare a lucràrii o constituie ìmpàrlirea actelor analízate in « galitiene » (corespunzàtoare dialectelor sud-ucrainene) si « voliniene » (corespunzàtoare dialectelor nord-ucrainene), dupà particularitàtile lor fonetice si morfologice. In « studiul filologie » ca si in introducerea la « studiul lingvistic », autorul dà o inaltà apreciere actelor de cancelarie ale diferitelor redactii medio-slave, relevind importanza lor pentru istoria si dialectología limbilor slave2.
    Limba documentelor slavo-moldovenesti. In statele feudale ale Moldovei si Tàrii Rominesti slavona a fost limba oficialà si de cult cel putin de la inteme-erea lor (jumàtatea sec. al XIV-lea) pinà la jumàtatea sec. al XVII-lea, cind e inlocuità cu limba rominà. In corespondenta si actele particulare (zapise, contraete) limba rominà este prezentà incà de pe la 1525 ; insà in cancelaría domneascà, ceva mai conservatoare, intrebuintarea slavonei se prelungeste pinà in jurul anilor 1655 — 1660, dupà aceastà datà toate hrisoavele si uricele atit in Moldova cit si in Tara Romineascà fiind scrise in limba rominà3.
    Actele slavone ale cancelariei feudale moldovenesti au fost obiectul cerce-tàrii multor invàtati romini si stràini, care in cea mai mare parte au subliniat caracterul complex si multilateral al influentelor exercitate asupra limbii in care au fost scrise. Astàzi problema caracterului limbii textelor slavo-romine poate fi consideratà, in linii generale, rezolvatà in sensul formulàrii tezei cu privire la tipul slavo-romin de limba si paleografie slavà (cu cele trei subtipuri: moldovenesc, muntenesc si transilvànean) la baza càruia stà redactia medio-bulgarà a limbii slave bisericesti 4. Aceastá caracterizare priveste insà toate textele slavo-romìne, adicà nu numai actele de cancelarie ci si cronicile, inscriptiile, vietile sfintilor, càrtile populare si de invàtàturà, intr-un cuvint intreaga literaturà laicà si religioasà, scrisà in slavonà pe teritoriul tàrilor
     1	Kraków, 1934, 173 pag.
     2	V. ¡-fi recenzia lui T. LEHR-SPLAWIÑSKI asupra lucràrii lui W. Kuraszkiewicz in « Notva’ Ksiqzka », Var^ovia, II, 1935, caietul 8, p. 408—409. Importanza actelor cancelariilor medievale slave a fost subliniatà in repetate rìnduri de mai to|i cercetàtorii acestora, printre care insusi V. ROZOV, in 'Siianernte epauom XIV u XV se. d,w ucmopuu MajiopyccKozo H3biKa (Yhhb. H3BecTHH KueBCKoro yHHBepcHTeTa, LVII, 1907, no. 5) si Hccjie-doeauue H3UKa wwcHopyccKux zpaMom XIV u nepeoü no/ioaunu XV «., idem. Ili, 10,12/1913; cf. si N. DURNOVÓ, Beedenue e ucmopuu pyccKoeo h3ukci nacmb, I. Mcmomiuxu, Brno, 1927, p. 64, iar in ultimul timp de L. A. BULAHOVSKI, Tlumamn noxodwceHHn yxpaiHcbKoi mobu, Kiev, 1956, La noi de I. Bogdan, P. P. Panaitescu si altii (v. mai jos).
     3	Cf. Viata jeudalà in Tara Romineascà yi Moldova (sec. XIV—XVII), Bucuresti, Edit. Stiintificà, 1957, capit. Cultura feudalà, scris de P. P. PANAITESCU, p. 513. Merità atentié noua interpretare, materialist-istoricà, datà de autor cauzelor ìnlocuirii slavonei, in ca’ncelariile tàrilor romine, cu limba rominà: aceasta nu constituie meritul bisericii «care a introdus limba rominà cea din urmà, sub influenza curentului generai . . . Aceastà schim-bare se datoreste unei làrgiri a cercului oamenilor cu stiintà de carte », fenomen provocai de « o crestere a puterii economice a anumitor straturi sociale: oràsenii si boierimea nouà, tot mai s’trins legatà de ora^e » (p. 513—515). Y. si recenzia semiiatà de A. BALOTÀ ?i
D.	SIMONESCU in « Kwartàlnik historyczny », LXVI, 1959, no. 4, p. 1241—1245.
     4	Cf. P. P. PANAITESCU, Manuscrisele slave din biblioteca Academiei R.P.R., voi. I, Edit. Acad. R.P.R., 1959, Indroducere. Limba §i paleografia, pag. X—XI.
il — c. 11
1G1