privaci si ale mànàstirilor »1. Numarul lor mare, ca si alte cauze, au fàcut Insà ca unii dintre ei sa nu gàseaseà astfel de « pamìnturi libere », eerute de Kutuzov Divanului Jàrii Romîneçti, si sa se aseze pe diferite moçii.
    Este foarte probabil câ acea catagrafie, amintità mai sus, nu s-a fàcut. Totu§i un alt document ne ajutà sà facem o oarecare apreciere a situatiei bàjenarilor. In iulie 1812, Divanul, care silise prin ispravnici pe bàjenari sà plàteascà oieritul, se vede nevoit sà ia màsuri mai severe. Nu se plàtise oieritul pentru peste 99.000 de oi ale bàjenarilor a§ezati in 7 jude|e ale Jarii Romîneçti çi anume: pentru 2 220 de oi in judetul Slam Rìmnic, 1567 — in Bràila, 1375 — in Saac, 1606 — in Prahova, 12.565 — in Ufov, 40.000 — în Vlaçca (ìn 5 sate ìntregi) §i 40.000 — In Teleorman (in 9 sate) 2. Aceasta ne arata pe de
o	parte cà bájenarii s-au stabilit nu numai ìn jude|ele de la Dunàre, unde bine in^eles se açezaserà cei mai multi, ci si ìn alte judete cum erau Prahova, Slam Rìmnic, Saac, Dìmbovita si áltele 3. Tot de acum dateazà o parte din açezàrile bulgare din satul Puntea de Greci (Dìmbovita), bájenarii stabiliti aici fiind originari din Oreahovo, Plevna, Tìrnovo, — dupâ màrturia bâtrînului Ion Pàun, zis Cimpoerul, din acelas sat, datà in vara anului 1962.
    Altii s-au açezat, a§a cum am vâzut mai sus, pe fostele hasuri turce^ti din jurul Severinului, Turnului, Giurgiului sau Bràilei, formìnd « colonii speciale», dupà organizarea sugeratà de Kutuzov. Potrivit dispozi|iiloracestuia, pe fostele hasuri turceçti si pe pàmìnturile nelucrate ale unor boieri sau minàstiri trebuiau sà ia fiintà astfel de colonii formate din mai multe sate, nu prea depártate únele de áltele, si care urmau sà fie puse sub autoritatea unor pristavi, numiti dintre ofiterii rusi, care, fie din cauza rànilor, fie din alte cauze, nu mai puteau sà ia parte la ràzboi.
    Koronelli urma sà elaboreze instructiuni pentru acesti pristavi privind ìntreaga organizare a noilor asezàri, instructiuni care trebuiau sà fie apropíate de obiceiurile si de viata pe care o duseserà colonistii in patrie. Deoarece Koronelli cunostea prea putin aceste obiceiuri, Kutuzov i-a propus sà alcà-tuiascà un comitet 4, din care trebuiau sà facà parte episcopul Sofronie de Vra|a, fostul episeop al Silistrei, Kiril, cáruia i se permisese sà se stabileascà la Bucureçti, precum si fostul episeop catolic de Nicopol, care se afla deasemenea în Tara Romîneascà, ultimul urmînd sà fie consultât numai in ceea ce privea pe bulgarii catolici. Toate aceste instructiuni trebuiau aprobate de Kutuzov.
    Din documéntele cunoscute pìnà acum nu avem nici o atestare cà acest comitet ar fi luat fiintà §i ar fi lucrat in mod efectiv, dupà cum nu cunoaçtem acele « instructiuni » pe care ar fi trebuit sà le elaboreze. Ceea ce arata atìt documéntele rusesti, cìt si cele romîneçti, este faptul cà aceste colonii au luat fiintà nu numai pe teritoriile hasurilor turceçti, ci aproape pe tot |àrmul sting al Dunàrii. Cunoastem de asemenea numele multor pristavi, precum çi dispozitiile date de Koronelli cà acestia se vor supune in mod exclusiv direc-tivelor sale, neavìnd a asculta in nici o privintà de ispravnicii locali sau de
     1	Kymy3oe e ¡adynaucKux KHHMcecmeax, Chifinau, 1954, p. 87.
     2	V. A. URECHIA, op. cit., p. 528—529.
  3	De exemplu, !n jud. Dimbovija. Bibl. Acad. R.P.R. Mss. 357 f. 155 v.
     4	Acest comitet preconizat pentru organizarea a^ezarilor bulgare din fara Romi-neasci a fost socotit in mod gresit de eatre istoricul burghez Pastuhov drept un guvern bulgar provizoriu. Vezi PASTUHOV, op. cit., p. 607, KONOBEEV, op. cit., p. 257.
41