Divan, fa|á de care erau total independen^. Deoarece se considera cá bulgarii s-au a§ezat pe páminturi «libere », ei erau scuti^i, potrivit dispozi|iilor lui Kutuzov, de orice fel de impozite §i ca urmare ispravnicii, sau ori care alte autoritáti locale, nu trebuiau lásati sá pátrundá in aceste a§ezári. Doar pentru problemele legate de ajutorarea coloni§tilor, Koronelli trebuia sá se adreseze vicepre§edintelui Divanului, raportind in acela§i timp §i lui Kutuzov orice cerere fácutá 1. Astfel de pristavi au fost la Turnu Severin Liubobratici 2, In alte pár|i ale Olteniei cápitanul de rezervá Koronelli, In satele din jurul Bucure^tiului Atanasie Nekovici, In fosta raia a Giurgiului cápitanul Karavia 3, la Daia §i in ora? la Giurgiu «Vasile cápitan ce se aflá orinduit asupra bulga-rilor de Ex. sa G. Koronelli»4 si « Enache cápitan ce este asupra sirbilor de acolo din Giurgiu » 5; in jude^ul Ialomita fusese numit arhivarul de colegiu Makedonski6; in jud. Ilfov, la Chirnogi §i Stupinele « doi cápitani ce sint peste acei sirbi anume Dumitru §i Andronache »7. In Bugeac pristav era rotmistrul Gripara, dupá cum la Gala|i §i Bráila fusese numit cápitanul Logofát8. Este foarte probabil ca o astfel de funche sá fi indeplinit si Vatikioti, mai ales cá, a§a dupá cum se vede din numele celor de mai sus, multi dintre pristavi erau ale§i dintre actuali sau fo§tii «volintiri».
     Ace§ti pristavi au func^ionat piná la incheierea pácii, de§i la finele lunii martie 1812 autoritatea lor era aproape total diminuatá. De unde in anuí 1811 erau independen^ de Divan, la 29 martie 1812 ultimul dádea porunci «in tóate judetele tárii catre ofi^erii ce sint orlnduiti asupra sirbilor », pentru ca ace§tia sá pláteascá vama 9.
    Multimea acestor bájenari a fácut ca a§ezarea lor sá intimpine destule greutáti. Astfel, la mijlocul lunii noiembrie 1811, un raport al lui Koronelli cátre Kutuzov menciona urmátoarele: «colonistii de peste Dunáre, fárá a avea piná in prezent páminturi libere, se aflá azi risipiti prin Tara Romi-neascá, Moldova §i Basarabia §i pentru a se hráni, acei care au ceva bani sint nevoi^i a-§i alege a§ezarea provizorie pe páminturile boierilor, mánásti-rilor §i statului, plátind pentru aceasta proprietarilor §i arendasilor impozite grele in bani §i áltele dupá cum li s-a impus. Al|i colonii-sti insá, fiind sáraci, umblá dintr-un loe intr-altul pentru a gási hrana de care au nevoie. lar colonistii din únele sate asezate pe Dunáre s-au imprá^tiat in interiorul |árii, astfel incit tutorele principal nu are o cuno^tintá sigurá despre locul stabilirii lor » 10. Kutuzov insusi atrágea atenea lui Krasno-Mila§evici, arátindu-i aceastá situatie §i subliniind faptul cá ea putea duce « la lipsá de incredere fatá de noi » §i la faptul cá nimeni « din cei ce loeuiese in tinuturile turce§ti... nu vor
     1	Vezi ordinul lui Kutuzov câtre Koronelli în culegerea Ai. H. Kymy3oe. III, Moscova, 1952, p. 377; vezi raportul lui Kutuzov în JJoKyMenmu u uamepuam, p. 2,
     2	Mai tirziu acesta a fost mutât în Teleorman, în plâçile Oltului de jos, a Marginii çi a Câlmâfuiului. ARH. ST. BUC. Mss. 66, f. 233 v.
     3	N. I. KAZAKOV, op. cit., p. 62.
     4	ARH. ST. BUC. Mss. 66, f. 170, 202.
     6	Ibidem, f. 240.
     6	KAZAKOV, op. cit., p. 62. Arh. St. Bue. Mss. 66, f. 118; URECHIA, op. cit,. p. 713.
     7	ARH. ST. BUC. Mss. 66, f. 211.
     8	KAZAKOV, op. cit., p. 62.
     9	ARH. ST. BUC., Mss. 66, f. 202 v.
     10	JJoKyMemnbi u Mamepua.-ibi, p. 14, 23.
42