jertfire, merserà intr-ascuns fi fàcurà nSvalà de Iuarà armele perfilor fi intrarà intr-infii fi nàvalind luarà ìntii pre Costantin impàraiul lor. De acii incepurà a tàia pe persi fàrà mila iar domnii fi mai marii perfilor dacà vàzurà un lucru ca acela ingrozit fi farà veste, indatà sà intoarserà fi cu multe plecàciuni sà plecaràfisàjurarà ca altà datà nu sà vor mai scula cu ofti asupra lui Costantin. §i fàcurà pace fi legàturà tare intrinfii fi sà intoarse Costantin cu mare bucurie in Galilea Vretaniei. (Acest text este paragraful III, Ed. Kaluz-niacki).
     Iar dupà aceasta primbìndu-se odinioarà Costantin impàrat fi cu of tile sale pre cimp fi chemlnd pre dumnezeu cu cugetul intrajutor iatà i sà aràtà semnul lui dumnezeu pre cer cind fu vreme de amiazà-zi fi ii stràluci mai vìrtos decit soarele. .. etc. (Ms. 3488 f. 43 r-v vezi fi Ed. Iorga, p. 66 urm.).
    Lungul comentariu ce insorte panegiricul (Iorga, p. 83—91) este axat pe ideea cà acel domn care este ajutat de dumnezeu nu poate fi ràsturnat din domine de càtre cei ce se ràscoalà impotriva lui. Teodosie este sfàtuit sà cheme in ajutor, ca si Constantin, pe dumnezeu « si in vremile cele bune si de pace ?i in vremile cele de grije (...) si iti va ajuta (...) ca §i cum auzi cà a ajutat marelui impàrat §i blindului Constantin si a altora multi a ajutat care au fàcut voia lui » (ms. 109 f. 63 v). Se face un elogiu slujitorilor credin-cio§i pornind de la exemplul slugilor lui Constantin care 1-au scàpat de persi:
«O, mare in(eleptie a slugilor celor drepte fi credincioase !... Cum, atunce scàpase fi fugise den periciune fi iaràfi intr-aceia datà inearserà fi-fi dederà viafa mortii pentru stàpìnul lor cel drag ! Drept aceia, iaste fericit fi de dumnezeu fi de oameni cela ce-fi pune sufletul pentru prietenul sàu, fi vor avea fi platà mai mare de la dumnezeu ceia ce-fi pun capetele pentru stàpinii lor. Iar cel ce nu se va nevoi sa slujeascà stàpinului fi domnului sàu cu credinfà fi cu dreptate, acela este osindit de dumnezeu. Cà sà cade omului sà slujeascà cu fricà fi cu cutremur dumnezeului sàu càruia 1-au fàcut fi 1-au zidit ; afijderea sà slujeascà fi domnul sàu, cà este zis: «Cel ce se [ìm]potrivefte stàpinului, acela lui dumnezeu se iìmjpotrivef te ». Dar cine iaste cel ce se [ìm]potrivefte stàpinului sàu? Iaste cel ce sà ridicà cu ficlefug asupra domnului sàu » (Ms. 109 f. 64 r-v, Iorga, p. 85).
     Aceastà idee este ilustratà in continuare ca de obicei cu exemple biblice de ràzvràtiti: Iuda, Lucifer, Adam, dar se dà asigurarea cà cel care se aflà sub paza divinà:
« màcar de le-ar fi toatà lumea pizmafi fi sà sà scoale cu vràfmàfii fi cu ofti asupra lor, nimic nu le va strica, ci ìncà mai mult vor a(ita minia lui dumnezeu fi vor aprinde focul cel de veci in capetele lor, fi in cest veac fi in cel ce va sà fie ». « Pentr-aceia, nimeni sà nu indràzneascà, nici slujitoriu, nici {àran, nici nimeni sà-fi ridice firea fi gindul, cu meftefug hiclean, dintru indemnarea diavolului, spre impàratul fi spre domnul fi stàpinul lor. Cà cel ce se va ispiti a-fi ràdica mina asupra stàpinului sàu fàrà dreptate, fi asupra domnului sàu carele iaste ìngàduitoriu fi unsul lui Hristos-dumnezeu, acela cu adevàrat, de pripà ìfi va aduce minia lui dumnezeu cea dreaptà spre nedreptul lui cap, fi urgia dumnezeului celui viu se va pogorì pre dìnsul » (f. 65 r-v, Iorga p. 86).
    Cei care se ràscoalà impotriva domnului sint unealtà a diavolului. Tot diavolul a afitat pe Saul contra lui David (intelege pe Vlàdut contra lui Neagoe !) §i pe Avesalom fiul lui David contra tatàlui sàu. Aici autorul se opre§te, expunind pe larg ràscoala lui Avesalom si sfirsitul tragic al celui ràsculat fàcindu-1 atent pe Teodosie asupra moralei: « la aminte acum si vezi: cel ce sà scoalà asupra impàratului §i unsului lui dumnezeu fàrà porunca celui de sus, nu va strica nimic, nici ii va face nici un ràu, ci mai virtos i§i va omori sufletul §i §i-l va pierde » (f. 68 Iorga, p. 90).
    Acest comentariu este, de fapt, un adeàvrat « Cuvint », — 1-am putea numi « Despre ràscoala impotriva domnului » tot atit de bine inchegat §i cu
358