cu sufixul — HiiiTf. Astfel: irnTOi cíao rjh,( ewao A-kTOKHUiTt h(j() crapoe « al cincilea sat, unde a fost vechea lor locuintà de vara (varatic) » (1437, Cost. Doc. I, d. 159, p. 515). ìn secolul al XIII-lea termenul era folosit atit ín documéntele rusestix, cit si in cele bulgáre^ti, ca in exemplul:
C'K A "fe T O K H Ul T H . . . C h A "fc T O K H III T H H 3HMCKHUITH « CU VàratÌC. . .
cu varatic si iernatic » (inainte de 1277, I. Ivanov, EbmapcKu cmapuHu p. 582—584) ; astázi insá termenul este viu numai in limba bulgará jlemoeuufe.
     Casa, locuinta, via si moara au fàcut parte din bunurile imobile deosebit de importante pentru economia perioadei respective ; cele mai multe din cuvintele analízate prin care se exprimá aceste bunuri apar des in actele interne de danie si íntárire ale cancelariilor munteana si moldoveaná ¡¡si numai partial in documéntele de .relatii deoarece apartin unei terminologii tehnice de cancelarie. Majoritatea lor sint de origine slava, i'ac parte din categoria cuvintelor general slave si sint comune ambelor cancelarii: ^kijka reprezinta vechea influenta germana asupra limbii slave iar <maaiii §i a^kaiu influenta limbii maghiare primita prin filiera limbii romine.
    Desi au un pronuntat caracter tehnic de cancelarie, termenii studiati dovedesc bogàtia lexicului slavonei de la noi, la care se adaogá rioAd'ra ¡si jftMMHHd atestará numai in cronici. In plus trebuie relevat faptul ca un cuvint medio-bulgar cum este koahba desi nu apare decít intr-un document tirziu ivt HírosS koaheS, ha koaheS (1538—1544, Dragomir, d. 62, p. 71) trebuie considerai cà a avut circulare in slavona noastra ; dovada cea mai evidentà o constituie prezenta cuvintului colibà in limba rominá in care a format si derivatul colibas.
    Aspectul fonetic (in cazurile in care exista anumiti indici) este medio-bulgar cum reiese la kmut4 (K^urrd) ypam, aIstokhuìté si, intr-un singur caz sirbesc: k8kb. De altfel, lexicul la care ne referim are o evidentà bazà medio-bulgarà care se reflecta si in evolutia semantica a unor cuvinte cum ar fi oEHT-bAK fi x'pdAt care se prezintà ca sinonime, ambele pierzind legatura cu notiunea de locuintà si desemnind « locas de rugàciune, minàstire » iar \-pdM si « patronul unei biserici » cu care sens a intrat si in limba rominà.
    Uneori gàsim o evasi-sinonimie ca intre a*a'> XWJKd> A^cp §i ifA^Ai».
     Desi existà unele particularitali inerente, in domeniul restrins de care ne ocupàm, nu se constata mari deosebiri intre lexicul subtipului muntean §i al celui moldovean sau al documentelor privitoare la relatiile cu Brasovul si Sibiul.
    Astfel: a) unii termeni ca, de pildà, §i ak*P sint comuni ambelor cancelarii, fiind atestati si in documéntele de relatii si in cronici ;
    b)	alti termeni cum sint \-paA\ si >HA-bA sint comuni ambelor cancelarii dar nu apar in documéntele de relatii ;
    c)	o alta categorie se limiteazà la cancelarie munteanà: jkhahhité, CEHT’IiAh, KT\iiiTd (acesta din urma ca si k8kh apare si in documéntele privitoare la relatii) ;
     d)	A-fcTOKHiuTf altii se limiteazà la cancelaría moldoveaná.
    e)	jfhiJKa se foloseste in cancelaría moldoveaná si in documéntele muntenesti de relatii.
     f)	ultima categorie o formeazà termenii cdAdui §i AdKdiii care in aceastà perioadà apar numai in documéntele privitoare la relatii.
     1	SREZNEVSKI, Mamepucum, t. II, col. 78. Probabil cà ìn limba rusà veche termenul apare la tipul slav carturàresc al limbii ruse la baza càruia stà slava veche.
io*
147