Dacà autoarea utilizeazà o bogatà literaturà polonezà, ucraineanà, cehoslovacà, unele surse austriace fi germane, in schimb neglijeazà cu desàvlrfire literatura antropogeograficà fi etnografica romineasca fi sud-slava.
     Ultimul capitol al tomului apar^ine lui Z. Radwanska-Paryska fi se reterà la nOchrona przyrody a pastersUvo » (p. 175—192). Aceasta cuprinde o analizà retros-pectiva a imprejuràrilor economice fi istorico-sociale care au permis exploatarea excesiva a pafunilor pàdurilor, etc., cu consecinte nefaste pentru economia pastoralà ìnsàfi, ca fi pentru economia na^ionalà in genere. Slnt interesante fi instructive màsurile luate de Cehoslovacia fi Polonia, pentru protervia unor intinse locuri, sub forma Parcului National din Munfii Tatra. Acesta constituie o rezervafie naturala destinata exclusiv scopu-rilor turistice, amenajatà corespunzàtor. Experienfa poloneza fi cehoslovacà in aceasta privintà este nu numai remarcabilà, dar fi demna de impartàfit. ’
     Primul tom al monografici colective « Pastoritul in muntii Tatra Polonezi fi Podhale » se impune deopotrivà prin conditile tehnice excep^ionale in care a aparut, prin nuraeroasele hàrfi, schise fi tabele a caror valoare documentara este intregita de precizia redàrii, cit fi prin fotografiile dare, executate pe teren dintr-un unghi de vedere cu totul potrivit. O buna parte din aceste merite revin, desigur, secretarei de redactie Janina Rudnicka fi tehnoredactoarei Emilia Fischerowa.
      Cìnd vor vedea lumina tiparului fi alte volume din aceastà serie, in deosebi referitoare la spectele dialectologice, folclorico fi etnografice ale pastoritului din acest sector al Carpa-tilor nord-vestici, vor fi posibile fi unele discucii teoretico mai sus{inute.
N1COLAE DUNÀRE
   ANALI HISTORIJSKOG INSTITUTA U DUBROVNIKU. Voi. Ili (1954), IV-V (1956), VI-VII (1959), 579 + 718 + 439 p.
     Volumele Analelor Institutului de Istorie din Raguza cuprind numeroase articole, studii fi note privind diferite probleme de istorie a orafului Raguza (Dubrovnik), a terito-riului Republicii raguzane fi a unor insule de pe lingà litoralul dalmatin fi muntenegrean. O parte din materiale se reterà la istoria Serbiei, Croa|iei, Bizan^ului fi, ceea ce ne intere-seazà in mod deosebit, unele din eie cuprind referiri interesante la istoria {àrilor romìne.
     Tematica volumelor este bogatà fi variata, cuprinzind intreaga perioadà de istorie medie fi modernà.
      Astfel, o serie de articole privesc probleme de arheologie, in eie fiind vorba de monu-mente vechi din Raguza, din Ston, Split fi Perast.
     O altà serie de materiale privesc istoria medicinii fi a farmaciei. Arhivele Raguzei contin material documentar bogat despre ftiin^a medicinei, foartfe dezvoltatà in trecut in acest oraf. Este meritorie incercarea interesantà a lui Mirko Draion Grmek de a studia istoria medicinei la croati pìnà in secolul al XlII-lea pe bazà de limbà, obiceiuri fi traditi *. Studii din domeniul istoriei medicinei mai semneazà: Hrvoje Tartalja, Zdenko Kester-ianek, DuSan Berié fi Vinko J. Velnic, care scriu despre tratamentul cu sublimai, aplicat In secolul al VlI-lea, despre farmacie, medici fi barbieri — dentifti fi despre poemul din 1772 al lui Andrei Lupati privind medicina.
     Diferite probleme de drept vechi la Raguza sint tratate de Lovre Katié fi IakSa Beritié *.
     Dupà cum era de afteptat, in aceste volume se aduc citeva contribuii pre{ioase la cunoafterea unor probleme de istorie a literaturii raguzane, care ajunsese la o mare inflorire in secolul al XVI-lea. Astfel, Iak§a Ravlié stabilefte 3 cà opera « Dubravka » a cunoscutului poet raguzan din secolul al XVI-lea, Ivan Gundulic, redà un fragment de via|à autentica din Raguza acelui timp. ìntr-un alt artieoi \ acelafi autor stabilefte pe baza datelor din arhive cà opera principalà a lui Ivan Gundulié, poemul « Osman », a fost tipàrità pentru ìntiia oarà in anul 1826, dupà vreo cinci ani de tergiversare din partea cenzurii.
      » Voi. Ili, p. 9—26.
      *	Voi. Ili, p. 135—146; LV — V, p. 71—152.
*	I. RAVLIC, Odraz domaée stvarnosti u dubrovachoj hnjiìevnosti..voi. IV — V, p. 323-354.
     *	Voi. IV-V, 705- 718
502