mai dori sa se mute aci»1. Tot din aceastà cauzà a ràspindirii lor, nu se puteau face liste pentru a se cunoaste cu precizie numàrul lor 2.
    Kutuzov a acordat o mare atentie emigrantilor. Pentru a veni in ajutorul acestor bàjenari sàraci el a aprobat in iulie 1811 propunerile lui Koronelli pentru infiin|area unor rezerve de cereale prin urmàtoarele mijloace: bàjenarii care se asezaserà pe pàminturile nelucrate ale mànàstirilor §i le semànaserà, nu vor preda acestora a zecea parte din recolta, ci o vor depune pentru crearea fondului de rezervà ; de asemenea cei care ìnsàmintaserà pamlnturile nelucrate ale proprietarilor urmau sà dea acestora numai jumàtate din a zecea parte, iar cealaltà jumàtate trebuia sà se depunà la fondul de rezervà. Aprobind aceastà màsurà, Kutuzov o aducea la cuno^tintà exarbului Gavriil, subli-niind cà ea a fost luatà numai pentru un singur an si cà nu va afecta decit pàminturile lucrate de colonisti care « pinà la venirea lor erau pustii. .. §i nu aduceau nici un venit nici mànàstirilor si nici proprietarilor » 3.
    Pe de altà parte, asezarea lor pe pàminturile unor proprietari si a unor minàstiri si nesocotirea privilegiilor acestora, ce aducea dupà sine mari pier-deri materiale, au dat na^tere unor numeroase plingeri adresate Divanului. Astfel, in iunie 1811, arendasii mosiei Zimnicea se plingeau cà bulgarii stabiliti pe acea mo§ie le-au inchis circiumile §i aducindu-si bufile lor cu vin si rachiu, le pricinuiesc pagube 4. La fel in iulie 1811, paharnicul $tefan Belu, epitropul minàstirii Col|ea reclama Divanului cà bàjenarii bulgari, veniti din jurul Silistrei, s-au a§ezat pe mosia acelei minàstiri de la Lichiresti, unde nesocotesc drepturile arendasilor Dan postelnic §i $tefan capitan5. Alte plingeri din sep-tembrie 1811 aratà cà bulgarii a§ezati in satele Gruiul §i Here^ti din jude^ul Ilfov « in silnicie s-au pus de au cosit fin.. . cit ¡ji la bucatele ce au fàcut sà aratà cu ìmpotrivire nevrind sà dea dijmà dupà obicei §i pravilele pàmintului, nici din vin si nici din bucate... »6. De asemenea Divanul aratà generalului Steter cà « un Petcul ce se nume§te pre sine-§i volintir, in silnicie.. . au fàcut pe mo§ia Chirnogii din sud Ilfov circiumà in care vinde vin si rachiu...» iar dacà i-au zis de ce vinde... « el a intins pu§ca asuprà-i ». In schimb cei 100 de cazaci ai colonelului Grekov, « nu fàceau supàrare... nimànui »7. Situatii asemànàtoare erau la Bogata, Ciocànesti si in alte locuri 8.
    Toate aceste fapte ale bàjenarilor sint explicabile, atit prin conceptia acestora despre pàminturile pe care se asezaserà, cit §i prin situatia ce li se crease de cètre generalii ru§i. In primul rìnd, acestia din urmà considerau pe drept cuvint ca « teritorii otomane » toate hasurile din jurul cetà|ilor turcesti de la Dunàre, Turnu, Giurgiu, Bràila etc. De aceea in anul 1811 eie au si fost vindute la mezat, putind fi cumpàrate de oricine 9. 0 datà cu acestea insà
      1	Ibidem, p. 30, in febr. 1812.
      2	IbicLem, p. 34.
     3	Vezi JIoKyMeumu u Mamepua-iu,, Doc. Nr. 5, p. 11—12.
     1	ROMANSKI, op. cit., Doc. Nr. 7; V. A. URECHIA, op. cit., p. 713.
     5	Ibidem, p. 715; ROMANSKI, op. cit., Doc. 8, 9.
      6	Ibidem.
     7	ARH. ST. BUC., Mss. 66, f. 106.
      8	Ibidem, i. 126, 211, 212.
     9	Vezi dispozi^iile lui Kutuzov date Divanului pentru vinderea pràvàliilor $i hanurilor din Zimnicea, Turnu, Giurgiu, etc. ARH. ST. BUC. Mss., 63, f. 58 verso. Pentru vìnzarea arendei batyilor din raiaua Bràilei vezi V. A. URECHIA, op. cit., p. 573.
43