ACAD. NIKOLA V. MIIIOV
(18.111.1877 -5.IV.1961)
      La 5 aprilie 1961 a ìncetat din viafS la Sofia marele erudii acad. Nikola V. Mihov, savant çi biograf de renume mondial.
     Opera sa reprezintà un fenomen eu totul excepfional în çtiinfa bulgarâ: Mihov a
Îmblicat un uriaç material bibliografie referitor la istoria demografica a Turciei çi Dulgariei, a istoria economica çi culturalà a Bulgariei çi la alte problème, lucrînd singur, nesprijinit de regimul burghez, reuçind sa faeâ singur ceea ce se realizeazâ astâzi doar cu mari colective de cercetâtori çtiinfiiici.
     S-a nàscut la Gabrovo, la 18 martie 1877 çi çi-a petrecut copilària în oraçul sâu natal çi la Bràila. A studiat la Geneva çi la Bruxelles, unde çi-a trecut çi doctoratul. în anul 1900 se întoarce în Bulgaria, fiind profesor, funefionar la Institutul de statistica, la Biblioteca Nafionalà din Sofia etc. încà din anul 1909 se remarcà la primul congres international de bibliografie de la Bruxelles, unde çi ramîne cîtva tîmp, lucrînd la Institutul International de Bibliografie. în anul 1912 Academia din Petersburg îl chiamâ In calitate de consultant pentru alcàtuirea unei bibliografii sud-slave. De aci pleaeâ la Berlin çi curînd Mihov, recunoscut ca bibliograf reputat de câtre cercurile çtiintifice din stràinâtate, lucreazâ în marile biblioteci çi depozite de cârti din principalele centre europene — Paris, Berlin, Londra, München çi altele. în Bulgaria burghezà opera sa era prività nu numai eu neîn-credere çi indiferentâ, ci chiar eu duçmànie. Aceasta se explicà atît prin atitudinea anti-çtiintificâ a cercurilor oficiale burgheze, cît çi prin orientarea politica a lui Mihov, care nu làsa nici o îndoialà. Este foarte semnificativ faptul câ primul sâu articol a fost o corespondentâ, tradusà din frantuzeçte, referitoare la înmormîntarea lui Engels çi publicatà în anul 1895 în ziarul social-democrat de la Tîrnovo « OcBo6o>K,neHne ». Mihov a continuât sà publice articole cu orientare marxista. Dintre acestea trebuie menfionat studiul sâu « De la Copernic la Marx », care apare în 1908 în revista bulgarâ « Haiiajio », sub pseudonimul Dr. Nikolsohn. Totuçi, dat fiind câ lucrârile sale erau foarte apreciate în stràinâtate, Academia Bulgarâ a început sâ-i tipàreascâ cunoscutele sale lucrâri utilizata astàzi de tofi cercetàtorii stràini çi bulgari.
      N. Mihov a publicat cîteva serii bibliografice fundamentale, la care a lucrat o viafâ de om. Prima dintre acestea este EuÔAuoepatfcKu uîmoHHutfu 3a ucmopun na Typitun u EtAzapuH, Sofia, 1914—1934, în 4 volume. Ea reprezintà baza tuturor celorlalte studii bibliografice ale sale. La acest studiu Mihov a muncit 25 de ani, cercetînd în mod direct circa 75.000 de lucràri.
      A doua serie importantà este La population de la Turquie et de la Bulgarie au XVIII-e et au XlX-e s., rechèrehes bibliographiques avec donées statistiques et etnographiques, Sofia, 1915—1935, în patru volume. Aça dupâ cum serie el însuçi în introducere, Mihov a lucrat la aceastâ bibliografie 20 de ani : « am lnceput-o în Biblioteca de stat din München în vara anului 1912 çi am terminat-o la Londra în Britisch Muséum în vara anului 1932 ». Numai pentru alcàtuirea primului volum autorul a cercetat 6.000 de lucrâri. De astà datâ, spre deosebire de prima serie, Mihov nu dà doar simple indicaci bibliografice, ci extrage eu exactitate acele pasaje necesare istoricului ce se ocupà cu problema respectivâ.
      în Bibliographie des articles de périodiques allemands, anglais, français et italiens sur la Turquie et la Bulgarie, Sofia, 1938, autorul a cercetat 60.000 de numere de ziare
555