Jara sub suzeranitatea Austriei. « Vedem si sàrmanul trai al boierilor nostri de peste Olt, care sint lipsi^i de toate libertàtile lor §i nu au nici o cinste si toate privilegiile lor sint desfin^ate ?i cu timpul vor ajunge ^àrani, mai ràu ca ungurii. Fapt pentru care — serie P. Drugànescu — am mandat de la boierii nostri, dacà, dupà aprecierea d-voastrà aceastà ^arà va deveni o provincie a cesarului, sa aràt cà vom fi pregatici sa ne ràscumpàràm cu bani ; si vom da o mie sau douà mii de pungi, numai sa nu ajungem sub puterea cesarului, ci sub sceptrul Rusiei ». Tinind seama de alianta dintre Rusia §i Austria, problema Olteniei era pusà sub acelasi unghi de vedere, inspirat de situatia ve§nic precarà a finan^elor austriace. ...« De va voi majestatea sa cesarul sa sloboadà §i acel pàmint muntenesc ce se afla dincolo de Olt, care ^mea inainte de aceastà tarà, atunci vom da trei mii de pungi. . . pentru cà to^i boierii de acolo doresc sà fie sub sceptrul rus »1. Evident, se prevedea si cealaltà alternativà: «... De nu va fi speranfa sà ne putem ràscumpàra cu bani, rog iarà§i pe luminària voastrà — serie in continuare P. Drugànescu — sà mà in§tiin^at • • • Voi aduce de grabà la cunostinta boierilor §i ne vom pleca majes-tà^ii sale cesarului ... De nu va fi luatà tara noastrà (sub oblàduirea Rusiei), cel pu(.in sà fie cuprinsà tara Moldovei, unde ar veni inulti boieri de ai nostri, mai intii logofàtul (G. Dudescu), care s-a càsàtorit cu fata lui Antioh Gantemir, §i numerosi boieri » 2.
    Nu e nici o indoialà cà Preda Drugànescu a expus fidel gìndurile celor care 1-au trimis in Rusia. In noiembrie 1736, fiind la Kiev, el s-a prezentat feldmare§alului Miinich §i, la cererea acestuia, a alcàtuit un amplu memoriu cu privire la planul de operaci al armatelor ruse in Campania anului 1737. O lunà mai tirziu, Preda Drugànescu apàra la Petersburg proiectul sàu de Campanie — operaci militare ofensive spre Nistru §i spre Dunàre — care ar fi asigurat, dupà pàrerea sa, victoria Rusiei §i eliberarea tàrilor noastre.
     Planul de a transfera teatrul de operatii militare, in anul 1737, pe teri-toriul Moldovei §i Jàrii Romine§ti, nu intrà insà in vederile guvernului rus. Recunoscind utilitatea unora dintre recomandàrile emisarului Tàrii Romi-ne§ti §i importanza lor politicà, guvernul 1-a trimis la cartierul lui Miinich. Nu avem corespondenta vornicului Preda Drugànescu cu boierii din tarà. In memoriul, din 25 aprilie 1737, adresat tarinei Ana Ivanovna,3, ei aratà: « Ne-am incredin^at din scrisorile suspomenitului frate, boierul Preda, cà m.v.i. ati acceptat cu bucurie cererea noastrà plecatà si rugàmintea supusà ». Inte-meia(,i pe aceasta, ei scriu: « Auzim cà se discutà incheierea pàcii... Ne rugàm stàruitor... sà azionati astfel incit sau cu armele voastre impàràtesti, sau prin incheierea pàcii... prin orice mijloc... sà ne eliberati ». Memoriul, precum si scrisorile adresate vornicului Preda Drugànescu 1-au gàsit grav bolnav: in vara anului 1737 el a incetat din viatà. Misiunea lui nu a ràmas insà fàrà urmàri.
     1	A.P.E.R., acela^i fond, dos. nr. 2, anul 1736—1737, f. 40.
     2	Ibidem, f. 42—43.
     3	A.P.E.R., acetati fond, dos. nr. 3, f. 1: Memoriul este semnat de: mitropolitul ftefan, vornicul Iordache Cretulescu, banul Grigore Greceanu, logoffitul C. Dudescu, vistierul C. Ramadan, ciucerai A. Florescu, paharnicul Constantin .... (indescifrabil), stolnicul Barbu Vàcàrescu, comisul Mihai Bàrbàtescu, serdarul Pirvu Cantacuzino, medelnicerul Pantazi, medelnicerul ftefan Dudescu, vel medelnicerul lane, arinas Toma, vistierul Stefan Vàcàrescu, postelnicul Toma Cretulescu.
22