lui Br. Zaleski. Acesta le-a transmis lui Z. Sierakowski, de la care §evcenko nu mai avusese ve§ti, iar cum primea banii1. E vorba de colaborare §i sprijin, indeplinite cu precautie si ocoluri, in vremea clnd pinda regimului tarist era foarte vie. Cu Zygmunt Sierakowski a ìntre^inut relatii de prietenie dintre cele mai calde. Sierakowski a fost unul din revolu^ionarii poloni cei mai activi. Näscut in 1826, Sierakowski a fäcut studii gimnaziale la Jitomir §i universitäre la Petersburg. Aci a pus la cale o organiza^ie studen^eascä secreta de caracter politic revolutionär. Fiind descoperitä, Sierakowski a incercat sä fuga, dar a fost prins §i in 1848 deportat la Orenburg ca simplu soldat2. Pe urmä a fost mutat la Novopetrovsk, intors la Uralsk §i din nou la Orenburg. In iarna anului 1849—1850 s-a cunoscut cu ¡jevcenko la Orenburg. Sierakowski cuno§tea bine limba ucraineanä si purta corespodentä in ucraineste cu $evcenko. Acesta intr-un räspuns din 6 aprilie 1855 de la Novopetrovsk ii mul^umei-ite in termeni plini de cäldurä: « Dragul meu, bunul meu Zygmunt, tyi mulfumesc de o mie de ori pentru cuvintele tale in limba ucraineanä, pline de indatorintä fi simfire ...»3 Sierakowski a fost eliberat si s-a intors la Petersburg mai din vreme decit §evcenko (in vara anului 1856). Dar inainte de a pleca ii adreseazä lui §ev-cenko la 9 iunie 1856 4 una din cele mai calde scrisori in care il anuntä cä a fost eliberat si Br. Zaleski. Se bucurä cä va vedea malurile Niprului §i Peters-burgul. Crede cä se vor vedea la Petersburg sau la... Chiev, completeazä Sierakowski in alta scrisoare. Intr-adevär, la Petersburg, Sierakowski a lucrat si a intervenit febril pentru eliberarea poetului ucrainean 5, aläturi de familia Fiodor Petrovici Tolstoi. Dupä intoarcerea lui ßevcenko la Petersburg, Sierakowski §i poetul Edward Zeligowski au fost doi din cei mai buni prieteni ai lui §evcenko in ultimii sai ani de viatä. In jurnalul säu, la 28 martie 1858, §evcenko noteazä intilnirea, la V. M. Belozerski, cu Sierakowski, Jan Stanie-wicz, Zeligowski si bucuria acestei intilniri cu tovarä§ii sai de suferin(,ä de la Orenburg6. Z. Sierakowski a avut strinse relatii cu Cerni§evski si Dobroliubov 7, a colaborat la « CoBpeiweHHHK » si 1-a pus in legäturä pe ^evcenko cu Cerni-§evski8. De altfel, Cernisevski 1-a pretuit mult pe Sierakowski, ceea ce se vede din scrisorile sale9 si din romanul IlpoAoi (scris mai tirziu in 1867—1871, in timpul deportärii in Siberia), in care eroul revolutionär polon Sokolowski intruchipeaza atitudinea §i actiunile intreprinse aidoma de Sierakowski. 1 T. ÍJEVCENKO, ffHeeHÜK, Moscova, 1954, p. 185 fi 220. 2 Vezi insemnarile contemporane ale lui Jan Staniewicz publícate mai tírziu: Wspomnienia o Z. Sierakowskim, Wilno, 1939; de asemenea, lucrarea recentá WIKTOR KORDOWICZ: Konslanty Kalinowski: Rewolucyjna demokracja polska «' powstaniu styczniowym na Litwie i Rusi, Varfovia, 1955, p. 56. 3 T. ¡JEVCENKO, Teopu, III, p. 410. 4 Scrisoarea publicatá de «Bhchhk Ana/ieMii Hayn YCCP», 1957, nr. 3, p. 21 fi reprodusá de LEONID HINKULOV, Tapac Rleenemo, Moscova, 1960, p. 204. 6 V. P. YEDINA, y cnijibHiü 6opomb6i, p. 46. 6 T. ÍJEVCENKO, JJneeHUK, Moscova, 1954, p. 263. ’ Cf. V. P. VEDINA, op. cit., p. 29. 8 Cf. L. HINKULOV, Tapac üleeueHKo, Moscova, 1960, p. 335. 9 N. G. CERNlíjSEYSKI, JIumepamypiwe nacjiedue, t. II. Moscova—Leningrad, 1928 p. 345. 254