In vechea economie a Slovaciei, cit iji prin legàturile si implicatile economice s> etnografice pe care practicarea acestei ocupafii in Carpazi nord-vestici le-a dat nasiere in cursul unei <-onvieJuiri de secóle cu popoarele vecine si conlocuitoare (romini, ucraineni, polonezi, etc.). DacS aceste legàturi etnografice ìntre popoare sint suficient de vizibile in multe ramuri ale culturii s¡ artei populare, ele apar pe alocuri chiar izbitoare in sectorul viefii pastorale carpatice, in special si carpato-balcanice, in generai.
      Fàra sa epuizàm lista numeroaselor materiale etnografice pastorale publícate in aceasta Tevistà slovacà, consideràm cà indicarea citorva titluri poate sà ofere cititorului romin nu numai o imagine asupra interesului manifestai pentru acest domeniu, dar s¡ o posibilítate pentru a surprinde implicatile acestor cercetàri in sfera relafiilor stiinfifice cu specialista (àrilor invecinate. Numele etnografului Ján Padolàk apare cel mai frecvent: « O càlà-torie de studii in Austria» (VII, 3, p. 462—467), « Càlàtorie de studii in Rominia » (Vili, 1, p. 164), « Moduri tradizionale de iernarea vitelor pe Hronul superior* (Vili, 2, p. 268—322), « Cercetàri noi asupra viefii pastorale in Carpati din Rominia » (IX, 1, p. 119—137), etc.
      Bógate in considerata de teren, unele articole deschid larg orizontul studiilor comparative slavo-romine, a càror necesítate apare tot mai acuta. In aceastà categorie pot fi amintite ♦ Cresterea animalelor domestice la Budmerice in evul mediu » de C. Ambros (VII, 4, p. 560—568), « Cresterea tradifionalà a oilor la munte (SalaSnictvo) in zonele Kysuca si Váh » de J. Stika (Vili, 2, p. 323—370) s¡ « Materiale referitoare la studiul vieti pastorale in Slovacia » de etnografa polonezà Br. Jaworska de la todz (VII, 3, p. 387—432). In studiile pastorale mai sus menzionate se intilnesc o sumedenie de termeni referitori la construc|iile pastorale, activitàtle pastorale, funcfiunile pastorale si produsele laptelui (gàleatà, colibà, sàlas, comarnic, strung, stinà, leasà, baci, brinzà, urdà, jinti{,à, etc.) care vàdesc indepàrtate si strìnse retati romìno-slave, a càror explícate $tiintficà obiectivà este ajteptatà de la dezbaterile comune organízate periodic de càtre Comisia internatonalà pentru cultura poputarà in regiunea carpatica, de la Bratislava.
      Pentru cei interesafi de dezvoltarea legàturilor stiintfice romino-slaveatragem atendía asupra mai multor dàri de seamà cu privire la reuniunile $i contactele ìntre specialista in studiul culturii populare din regiunea carpaticà a Cehoslovaciei, Poloniei, Romìniei, etc., dàri de seamà publícate in 1959 (VII, 3, p. 467—472), 1960 (Vili, 1, p. 159—162) ?i 1961 (IX, 2, p. 314—316). Anii 1960 §i 1961 sint bogafi ?i in referin(e directe la mi$carea etnografica si folcloristicà din R.P.R. : recenzia «Revistei de folclor» (VIII, 1, p. 171—174), muzeele etnografice in aer liber (VIII, 3, p. 502), « Starea actualà a cercetàrilor asupra folclorului slovac in Rominia » de S. Burlasová (Vili, 4, p. 628—640), « Cercetàri noi asupra vieti pastorale in Carpati din Rominia » (IX, 1, p. 119—137) de J. Podolák, etc.
      Cititorul revistei « Slovensky Národopis » se pune la curent deopotrivà ?i cu literatura de specialitate europeanà, attt din ^àrile slave cit si din celelalte fàri, deoarece in coloanele acesteia se insereazà cu regularitate publicadle stràine (cuprinsul acestora, note $i nu arare-ori recenzii referitoare la noutàtle etnografice si folcloristice de peste hotare, ca si din farà).
      Studiile $i materialele din revista de la Bratislava, care insumeazà in cei nouà ani Si jumàtate de aparifie un numàr de aproximativ 4. 500 pagini in 8° pot fi urmàrite cu multa inlesnire cu ajutorul sumarului redat la fiecare numàr in cinci limbi (slovacà, rusà, germanà, englezà, $i francezà) s¡ cu ajutorul rezumatelor intr-una din limbile de mare circuiate printre specialista culturii si artei populare (rusa, engleza, franceza sau germana), precum s¡ datorità bogàtei de reprezentàri ptastice (fotografa, desene, hàrfi, schise, etc.) nu rareori policrome. Coperta s> in generai intregul volum se bucurà de o prezentare grafica de o valoare artistica si sugestivà remarcabilà.
NICOLAE DUNÁRE
    CARPATICA, Academia Scientiarum Slovaca, Bratislava: An. I (1960), nr. 1; an. II (1961) nr. 1—2.
      Sub auspiciile Academiei Slovace de stiinfe, apare la Bratislava buletinul informativ al Comisiei internationale pentru cultura popularà din regiunea Carpatilor, intitulât «Carpatica». Pinà in prezent au apärut douà caiete ale acestui buletin, cu un material ce priveste indeaproape raporturile etnografice romìno-slave.
512