Necfu^a, so|ia lui Gheorghe cintáre{ul de la besearica despre Mária sa doamna ». Acest act este al doilea ca vechime dintre actele care amintesc de Lup dascálul*.
     Cea mai interesantá márturie despre dascálul Lup este Insá « Diata * sa pe care am descoperit-o ¡ntr-o copie autentificatá, !n ms. nr. 450. f. 34—36 v, de la Arhivele Statului din Bucurefti. Este un adevárat document de epocS, din care se profileazá figura acestui interesant dascál de slavonie. Diata este íntocmitá la 13 iulie 7264 (1756) $i este scrisá chiar de mina dascálului Lup. In acel moment bintuia ciuma $i dascálul, temátor de neorin-duiala ce s-ar putea ivi intre moftenitori cu privire la bunurile destul de numeroase, pe care le poseda, dá dispozi^ii amánuntite asupra impár^irii lor. Cu aceastá ocazie luám cuno?tin(á de averea unui dascál de slavonie care ftiuse sá-fi utilizeze talentul caligrafié $i de pedagog spre o cít mai bogatá agonisealá de bunuri. Diata insáfi, care incepe intr-un spirit creftinesc plin de evlavie spre a trece repede la dispozi{.iuni din cele mai «pámín-te?ti» il aratá ca pe un gospodar foarte atent. Dám ¡n continuare textul ei, cu prescurtarea acelor pasaje pe care n-«.m crezut necesar sá le reproducem ¡n íntregime.
Dilata ráposatului Lup Dascálului sluvcncsc lt 7264. Iolie 13
     Iatá eu robu! lui dumnezeu celui in sfnta Troica proslávit, Lup dascálul slovenesc vázlnd cá tóate ale lunii aeestia sint dejarte $i trecátoare, §i cum cá viiafa aceasta este umbrá $i vis dupá cum zice Scriptura, $i acum vázínd cum cá pentru pácatele §¡ multe fár de legile noastre au trimis prea bunul Dumnezeu acea moarte grabnicá $i cumplitá ín norodul aceasta de moarte de ciumá, temindu-má ca sá nu má coprinzá $i pre mine íaj.ul acesta al acestii cumplitei mor(i, am fácut aceasta dieatie scrisá cu mina mea, ca de sá va intimpla sfir^itul vie(.ii meale de cumplita moarte aceasta $i va scápa fiiul Enache cu viea^a ?i cu fiicele mele, surori bune lui Enache, anume Zanfira, Zmaranda, Safta $i Mariea sá §i tie fiejicarele párticeaua sa pufin oarece, ce le-am lásat in urma mea, sá stápineascá, dupá sfir^itu ticáloasei vieti meale, pentru ca sá nu fie intre din$i pricini $i gilcevuri in urmá. Insá mai intii cu multá cucernicie má rog tuturor párinfilor irromona^i, $i preo^ilor, ^i tuturor prietenilor §i ucenicilor mei cu care m-am trudit $i m-am nevoit de v-am invá¡at sá má erta^i, ?i de mine incá sá fifi to^i erta^i ».
      In continuare aratá cá lasá celor patru fete « cásele amindouá párechile de la mahalaua popii Isac ce sá nume§te acum la Udricani §i cele cu pivni^á dá dásupt, $i cele fár de pivni(.á, ce sint tot intr-o curte, cu tot locul lor cit este inconjurat cu uluce ». Le recomandá sá le dea cu chirie » cum am luat ?i eu de la boerii cei ce au §ázut piná acum cu chirie pá an ti 40 ». Dacá nu le pot inchiria, le sfátuie^te sá le vindá cu pre^ul lor, arátind cá a cheltuit mai mult de 500 de taleri, « afará de grajdul ce s-au prefácut a doua oará !¡>i 1-am mutat lingá uli{á, §i afará de cuhnie ce s-au fácut mai in urmá, cu alte cheltuieli». Men^ioneazá cá locul caselor « nu este loe domnesc ci este loe al nostru, cumpárat mo^ie curatá *. Se recomandá !n continuare ca « vinzindu-se cásele cu locul lor sá se dea banii la un negujátor, om de cinste, prin §tirea Sfinjiei sale Párintelui Mitropolitul ^árii» si sá le fie reda^i fetelor pá másurá ce vor ajunge la vírsta cásátoriei. « Insá cu dobinda banilor acelora sá se chiver-niseascá ele piná la máriti^ul a fie^tecáreia, cá alt venit nu mai au de nicáieri *. Sá i se rezerve $i lui o parte pentru a se pláti slujbe dupá moarte « cáci cásele acestea ji cu locul lor sint ale mele, cumpárate cu banii miei, c!§t¡ga(¡ cu multá trudá ». Dupá trei ani dispune in continuare t sá-mi caute oasele in mormint cáci am fost om tot pe lingá arhierei. $i ráposatul Párintele Mitropolitul Neofit, cind ne-au pus epitropi pe mine $i pá popa Florea la Stul Gheorghe cel Vechi, ne-au pus la blestem ca sá nu facem noi veghiate celorlal^i preoti de acolo, dupá jaiba ce dedese popa Tudor, zicind cá nu-i dau ceilal|i preofi partea ce i se vine, ci ascund de cátre dinsul, ci pentru aceia ne-au pus epitropi cu blestem, deci pentru acea priciná má tem, si sá mi sá caute oasele *. Se dau dispozi{i¡ in legáturá cu via pe care o are «ín dealul Bucúre^tilor, pe mo§ia Sf. Mitropolii» $i pe care o lasá fiului sáu Enache, cu conditia sá-i dea anual cite un sárindar « cáci multá cheltuialá am fácut, cu viea aceia, páná la starea ce sá aflá acum, $i cu cramá $i cu cáscioara ?i cu gardurile imprejur, in lat §i ín lung, piná ín drum dasupra, nepuind nimenea din vecinii rázora^i de aláturea, mácar o nuea, sau mácar un par, ci numai de la mine toatá cheltuiala *. li mai lasá 50 stinjeni de mo$ie «la Olorá^ti ce sá nume^te Cíineasca, ce am cumpárat de la cuscrá-mea Ilinca Te^ileanca, soacra fiului meu Enache, care sint aláturea cu 100 stj. de rno^ie e-u dat soacrá-sa, cuscra Ilinca, de zestre, luind pá fiiea Dei: noru-mea Casandra ».
      Venind la preocupárile sale cárturáre§ti, dispune: « Cár^ile tóate ce am, §i slovene$ti, ?i rumine^ti le las fiului meu Enache, afará de o carte scrisá cu mina de unchi-meu ráposatu
       1	Intliul este cel indicat de Nedioglu, op. cit., p. 10.
31*
483