de noua metodà de cercetare lingvisticà fi se arata cà macinile de calcul electronice contribuie la dezlegarea in ftiin^à a multor probleme importante. Mofinile de informale imbogà^esc prin date noi domeniul cercetàrii lingvistice, contribuind la dezvoltarea fi modernizarea acestei ftiinfe.
      Autoarea subliniazà cà, in stadiul actual al cercetàrilor, este inevitabilà, deocamdatà, limitarea aplicàrii metodelor matematice la sfera textelor tehnice, la materialul lingvistic al stiint.elor exacte (fi inainte de toate la ìnsàfi matematica).
     Pentru a asigurn posibilitatea unui control prin retraducerea textului, aspectele emozionai, estetic fi volitional al limbii sint lásate de o parte, automatizarea rezumindu-se nuinai la limbajul ragionai, cu semantica mai precisà, ceea ce ufureazà sistematizarea codului lingvistic.
     Primul capitol al càrfii este consacrat problemei corela^iei dintre no{.iunea de « con{inut * fi « expresie » lingvisticà, pe de o parte, dintre acestea fi realitatea obiectivà, pe de altà parte.
     « Descifrarea » multilateralà a proceselor de comunicare lingvisticà se adlncefle prin aplicarea metodelor noi, exacte de cercetare, prin pàtrunderea matematicii in « meca-nismul » limbii.
     Printr-o inventariere logicà, « ragionala » a legità(,ilor gramaticale, lexicale etc. se ajunge la o sistematizare codificata, la crearea unor modele matematice formale ale limbii. Aceste modele reprezintà materialul propriu-zis cu care opereazà lingvisticà matematica, iar forma cea mai frecventà a acestor operaci este traducerea automatizatà.
     In cursul capitolului autoarea precizeazà sensul multor no^iuni esentale. Afa, de exemplu, no^iunea limbii mafinii de tradus (Machine langage) 1 este definità drept o no^iune generalà, care apare sub douà aspecte diferite :
     1)	ca limbà intermediará, reprezentìnd o recodificare a limbilor naturale, sistema-tizate, codificate prin intermediul mafinii fi
     2.) ca limbà de informale, mafina de informare creind posibilita^ de simplificare ori de complicare a structurii acestei limbi, pentru selectionarea ori combinarea de « sensuri elementare» ((« s/ieMeumapHue cmucau») 2. Problema limbii de informale, fiind strins legatà de problemele modelàrii fi ale ra^ionalizárii structurii limbii, are o mare importanza pentru studiile de lingvisticà generala.
     Expunerea concep(iei « omoplane » (« eoMon/iaiwebiù tiodxoà») 3 mecaniciste a ling-visticii descriptive fi a concep(iei imánente « eteroplane * (« ¿etneponjiauosbiù noàxod») 4 a adepfilor glosematicii in lingvisticà structuraliftilor burghezi, atitudinea lor cu privire la problema « con(inutului * fi a « expresiei » ; expunerea unor teorii eclectice, conciliante a lui G. Gleason 6 in tratarea acestor probleme, precum fi critica lor, fàcutà de càtre A. Martinet 6 fi al(ii, toatà aceastà luptà de opinii in dezlegarea problemelor de bazà ale lingvisticii contemporane este relatatà explicativ-descriptiv fi mai pu^in critic-apreciativ.
     Atitudinea rezervatà a autoarei se explicà desigur prin faptul cà intregul studiu se consacrà expunerii unui numàr important de probleme cu óptica care cuprinde un pian vast, de proporci mondiale, fàrà sà se urmàreascà fi soluti personale in toate problemele dificile, care stìrnesc discucii intre reprezentan^ii diferitelor scoli fi cúrente.
     Credem, totufi, cà in domeniul teoretic autoarea ar fi putut face citeva precizàri apreciative, cu sublinierea laturilor idealiste in Ira tarea unor probleme de pe pozi(.iile ftiin^ei burgheze. Scoaterea in evidenti a punctului de vedere de pe pozifiile ftiinfei materialist-dialectice, in opozifie cu unele pareri ale reprezentan{ilor pseudo-ftiinfei burgheze ar fi fost binevenità.
      Scris de aceeafi autoare, capitolul al 11-lea intitulat « Unele probleme ale semanticii in lingvisticà contemporanà * (« Hexomopbie eonpocu ceMaumuKu « coepcMeiutoM niuKOJuauuu»), trateazà despre «sensul cuvintului * ( « suanenue c.mea » ) 7 ca o problema centrala a tradu-cerii automate. Se precizeazà, totodatà, notiunea de « echivalente * lexicale intre douà limbi, dintre care una emite, iar alta recepteazà informala lingvisticà.
      Se ftie cà, in scopul economiei materialului lingvistic, prin munca asiduà de standardizare a terminologiei in diferite domenii ale ftiin(ei fi tehnicii s-a imbogàtit numàrul sistemelor semiotice internazionale (codul telegrafie, codul metric, semnele muzicale, cifrele
      1	Pag. 19.
      *	Ibidem.
      »	Pag. 9.
      *	Ibidem.
      6	GLEASON G. ,,Beedenue e decKpunmumyyo AuweucmuKy (trad. din englezà. M. 1959).
*	MARTINET A., Arbitraire linguistique et double articulation In « Cahiers F. de Soussure # 15, 1957.
      7	Pag. 20.
517