bune <*scaunâ bune, nu din *scaunâ *bunâ), deoarece aceste substantive erau simtite la plural ca feminine 1. Sus^inem deci câ ele au nu un singur gen, ci douà: masculine la singular ¡-¡i feminine la plural, asa cum arata si determi-nantele lor, adjectivul, precum si pronumele §i numeralul, care nu pâstreazâ nimic din semnele distinctive aie neutrului latin. în cazul acesta substantívele care au numai singular sau numai plural nu pot fi declarate « neutre » pe baza criteriului semantic, cum se procedeazà în unele dictionare aie noastre. 0 PYMLIHCKHX CymECTBHTEJILHLIX OEOIOJJHOrO POflA ( Pe3WMe ) Abtop CHOBa noAuepKHBaeT, ito Hejib3H npniiHTb Mnemie pana py.wbin-CKHX H 3apy6e>KIIbIX JIHHrBHCTOB, COrJiaCHO KOTOpOMy CJiaBHHCKHH epeflHHH poa coflencTBOBaji b co3flaHHH hjih yKpenjieHHH Tan Ha3biBaeMoro cpe^nero posa b pyMbiHCKOM H3biKe2. PyMbiHCKue cymecTBHTeJibHbie oôoiOAHoro po;ia, i pyM. -ure > -uri h -a (cp. ligna) > pyM. *-â > -e npofloiDKajm, eme c nepnoga HapoaHoü jiaTbiHti, ynoTpeôJiHTtcH TOJibKO b oôo3HaueHHn HeoaymeBjieHHbix npeflMeTOB. CjieayeT nojiaraTb, uto bo MHO>KecTBeHHOM qncjie cjioBa, onpeAejieniomne sth cymecTBHTeJibHbie (npnjiaraTeJibHbie h t. a.), np0A0Ji>Kai0T JiaTHHCKHe (J)opMbi >KeHCKoro pofla, a He cpeflHero pofla; cjiexjoBaTejimio, Aaniibie cymecTBHTeJibHbie BOCnpHHHMaJIHCb B HapOflHOH JiaTblIIH (h B pOMaHCKOM IipHAyHaÉICKOM H B HTajIbHH-ckom H3biKax) Kan cyiuecTBHTejibHbie >KeHCKoro po^a, Tan >Ke Kan h b nacTOH-iqee npeMH. TaKHM 06pa30M, ohh npiiHa^Jienojni AByM poAaiu: My>KCKO¡viy b eAHHCTBeHHOM UHCJie, >KeHCKOMy BO MHO>KeCTBeHHOM UHCJie. CjieAOBaTeJIbHO, hx Hy>KHO Ha3BaTb cymecTBHTeJibHbiMH oooiodiioeo, a He cpe;uiero po;ia. À PROPOS DES SUBSTANTIFS AMBIGÈNES ROUMAINS ( Résumé ) L’auteur affirme de nouveau que l’opinion, soutenue par maints linguistes roumains et étrangers, selon laquelle le neutre slave aurait contribué à la création ou à la consolidation de ce qu’on est convenu d’appeler le neutre roumain, ne saurait être acceptée3. 1 E adevárat câ amestecul genurilor, combinat uneori eu al numerelor, e un procès complex. Cf., de exemplu, masculine eu forma de neutre la plural: nervia, rivora (în loc de nervi, rivi. C. H. GRANDGENT, Introducere in latina vulgarâ. Dupa edi|ia spaniolâ a lui F. de B. Moli. In romîneçte de E. Tànase, Cluj, 1958 [litografiat], p. 169, § 349) sau plurale neutre tratate ca singulare feminine : arma, folia, radia ( > rom. arma, foaie, razâ : ital. arma, fr. arme etc.) (O. DENSUSIANU, Histoire de la langue roumaine, I, Paris, 1901, p. 130; cf. ACAD. AL. ROSETTI, Istoria limbii romine, vol. I, ed. III, p. 114) çi apoi noi plurale — eu formà femininâ — ca brachias, membras etc. (C. H. GRANDGENT, op. cit., p. 170, § 352). 2 Cm. CTaTbH aBTopa, yKa3aHHtie b npHM. 4, CTp. 105. 3 Voir les articles antérieurs, cités dans la note 4, p. 105. 7 — c. 11 97