?i alfii In Polonia, a creat o atmosfera de luptà, càreia i s-a integrat Taras §evcenko. Impotriva ràzboaielor dezlàntuite de feudali, duse cu soldati aparfinlnd maselor populare, s-a ridicat Sciegienny, vorbind de necesitatea luptei maselor impotriva stapinilor:
                 « In ràzboaiele trecute stàpìnii poloni porunceau armatei lor, formata din fàrani $i orà^eni, sa se batà cu armata rusà formata, tot din |àrani $i orà^eni. Stàpìnii ru?i, de asemenea, dàdeau ordin armatei lor sà se batà cu armata polonà. Se màcelàreau armatele intre eie, $i stàpìnii priveau de la distanza. In viitorul ràzboi, fàranii $i orà^enii poloni $i ru$i se vor da de o parte, iar stàpìnii §i monarhii poloni si ru$i vor trece de cealaltà parte. Tarami nu vor mai trage in fàrani, ci in stàpìni »1.
    Este darà imaginea infràfirii maselor populare de nafionalitàfi diverse in lupta lor comunà impotriva exploatatorilor §i este dar indemnul dat in acest sens, in anii 1840—1844, de Sciegienny in Galizia. Insu§i Edward Dembowski, care a càzut in 1846 in fruntea fàranilor galifieni ràsculafi, a mani-festat aceeafi atitudine. Conflict nu exista intre poporul polon §i ucrainean, ci intre feudalii poloni, ucraineni, de o parte si masele populare polone, ucrainene, de altà parte. Ideea aceasta a luptei comune a fàrànimii impotriva mo§ierimii a animat si pe alti revolufionari poloni cu care Taras §evcenko a venit mai strins in contact.
    §evcenko a cunoscut de mie, in primul rind, mo§ierimea polonà §i apucà-turile ei. Pàrinfii lui si el insu§i au fost iobagii mo§ierului Engelhardt, pe pàmìntul càruia tràiau si munceau. Tinàrul Taras era excepfional de dotat pentru invàtàturà, dar potrivit legilor polone, feudale, cu obìr§ie in constitutia de la Piotrków din 1496 §i 1501, tinerii iobagi nu puteau sà invete carte sau meserie decit cu dezlegarea stàpinului moi-sier, care nu intelegea sà mic§oreze numàrul robilor §i al brafelor de muncà pe moi-sie.
    Pentru o asemenea dezlegare, Taras §evcenko, copil fiind, a fàcut drumul din satul natal pinà la Vilno, unde isi ducea viata familia Engelhardt. Nàdàj-duia sà capete dezlegarea, dar n-a obtinut-o. Tinàrul P. V. Engelhardt 1-a oprit la curte pentru serviciile lui personale.
    Taras §evcenko ajungea astfel in 1829 2 intr-un centra, unde tradita luptei revolufionare a tineretului polon era vie. Aci activaserà societàrie Filomafilor, Filarefilor, Prietenilor petrecerilor folositoare, organizatii de tineret cu program revolufionar. Mickiewicz fusese deportat, dar opera lui trecea din mina in mìnà, iar in insurectia din 1830, pe care §evcenko a apucat-o personal, versuri ale lui Mickiewicz din Oda tinere\ii erau lipite pe zidurile ora§elor. Cu acest prilej a invàfat §evcenko limba polonà, a citit §i a indràgit opera lui Mickiewicz (fafà de care i§i va manifesta mai tirziu admiratia), cum si creatia altor mari scriitori poloni. Ideile de eliberare nationalà §i socialà a popoarelor, inclusiv a poporului ucrainean, vor sta de aci inainte pe primul pian in mintea si inima lui $evcenko. El intelegea mai bine decit oricare altul ce-nseamnà robia si lupta lui nu va fi pozà romanticà, ci realitate dramaticà.
     1	PIOTR SCIEGIENNY, Zlota ksiqzeczka, bro^urà ràspìndità fals sub forma unei sensori a papei Grigore al XVI-lea càtre fàrani, prin anii 1840—1844.
    2	Cf. LEONID HINKULOV, Tapac UleenenKo, Moscova, 1960, p. 4. K. J. DANILO, I. M. DUZI, M. O. LEVCENKO, A. V. NEDZVIDSKI, V. Z. NESTORENKO, G. A. VIAZOVSKI, Tapac Tpueopoeun Uleenemo, Chiev, 1960, p. 11. E. P. KIRILIUK, T. r. IHeenenKo, Chiev, 1959, p. 11—12.
246