se dedica muneii pedagogice, ca profesor la gimnaziul din Leszno, iar din 1636 ca rector al acestei fcoli. Aici, in clàdirea §colii a locuit Komensky in prima perioadà a federii sale la Leszno, aici se gìndea la imbunàtàZirea stàrii de lucruri din iubita sa patrie, invinsà si lipsità de orice drepturi. Aici au luat fiinfà Janua linguarum reserata, manual de limbà latinà elaborai pe principii cu totul noi, carte tipàrità pentru prima data la Leszno in 1631 fi curìnd tradusà in 11 limbi europene fi 4 asiatice, precum fi Informatorium pentru fcoala in limbà natalà, manual didactico-pedagogic pentru pàrinfi, in care se dau làmuriri curn sà fie educaci copiii de virstà prefcolarà. in aceastà perioadà a luat de asemenea fiinZà Didactica lui Komensky, in care automi creazà noi principii pedagogice afa cura s-a menzionai mai sus. In timpul primei federi la Leszno, Komensky a scris piese latinesti, opere teologice fi filosofice.
     In august 1641, la invitala parlamentului englez Komensky a plecat la Londra pentru a organiza acolo academia de ftiinfe. A pàràsit insà Anglia din cauza izbucnirii ràzboiului civil fi s-a afezat la Elblag unde a stat 6 ani. In aceastà perioadà a vizitat de douà ori oraful Leszno: in octombrie 1642 pentru a-fi muta la Elblag familia fi biblioteca fi a doua oarà in primàvara anului 1644 pentru a lua parte la consfàtuirile frafilor. In anul 1648 Komensky a fost ales episcop al comunitàtii fi s-a inapoiat la Leszno. Insà dupà doi ani, la invitatia prin{ului Gheorghe Rakoczi II, Komensky a plecat in Transilvania, pentru a infiinfa acolo o ^coalà pansoficà conform cu planurile sale, precum fi pentru a indeplini o importantà misiune politicà: sà dobìndeascà — dupà insuccesele cu suedezii — un nou protector pentru cauza comunitàri fi pentru tot poporul ceh subjugat, iniziatomi luptei impotriva Habsburgilorfi totodatà esenfaputerii acestora. Dupàpatru ani, Komensky se inapoiazà pentru a treia fi ultima oarà la Leszno. Stà aici doar 2 ani 1654—1656).
     Komensky a invàfat limba polonà fi o folosea bine. Aprecia foarte mult pe poefii polonezi fi se indeletnicea cu traducerea poeziei polone in limba cehà.
     Jan Amos Komensky a vàzut in comunitatea fraZilor cehi baza renafterii nazionale cehe fi a eliberàrii sociale. In acest scop, el a organizat in Polonia un organ social fi religios, ca un stat in stat. Deoarece Polonia s-a impotrivit in mod hotàrit suedezilor, pe care fraZii cehi ii simpatizau mult, vàzind in victoria lor unica speranjà de a se inapoia in patrie, a trebuit sà se ajungà la un conflict cu statuì polonez. Dupà capituiarea de la Ujééie la 25 iulie 1655, armata suedezà a fost cazatà prin orafele din Wielkopolska, printre care fi in Leszno. Dar chiar fi atunci cind administratorul domeniilor Leszczynski, Jan Jerzy Schlichting, inapoindu-se de la Kraków unde se ìnchinase lui Carol Gustav al X-lea, a chemat pe episcopii Gertich fi Komensky la curte pentru ca in numele protestanZilor sà intocmeascà o carte de inchinàciune càtre regele suedez, Komensky din recunoftinZà pentru statuì care i-a dat adàpost lui fi tovaràfilor lui de credinZà, a refuzat sà serie aceastà carte. La insistenZele lui Schlichting a càzut de acord sà serie doar un panegiric lui Carol Gustav.
     Dupà citeva zile, Schlichting 1-a chemat din nou pe Komensky fi i-a sustras manu-scrisul panegiricului, asigurindu-1 pe autor cà va supune manuscrisul aprobàrii lui Boguslaw Leszczynski (care in 1652 se ìntorsese la catolicism). Administratorul domeniilor Lesz-czyiiskì a tipàrit in grabà la Wroclaw panegiricul lui Carol Gustav, care a fost folosit in ciuda intenZiilor lui Komensky, in scopuri de propaganda. Chemarea episcopului comunitàZii fratilor cehi la curtea lui Leszczyhski avusese probabil loc la scurt timp dupà inapoierea lui Schlichting la Leszno, la inceputul toamnei 1655. Aceasta inseamnà cà Komensky a scris panegiricul in timp ce se preconiza venirea regelui suedez pe tronul polonez. Àtunci Boguslaw Leszczynski considera cauza lui Jan Kazimierz drept o cauzà pierdutà. Afa cà panegiricul lui Komensky nu era in totalà contradicZie cu opinia de atunci a nobilimii poloneze. De altfel fi poetul catolic polonez Samuel Twardowski scrisese mai inainte un cintec de salut in cinstea lui Carol Gustav.
     in prima parte a panegiricului, Komensky serie — conform tradiZiei acestui gen de creaZii literare —, despre calitàZile regelui suedez, despre puterea armatei sale. Dupà o scurtà introducere, automi trece la o altà problemà fi anume, cum va trebui sà-i trateze regele suedez pe polonezi : « Dà-le o libertate mai mare fi mai bunà declt cea pe care au avut-o inainte (...). Extinde libertatea asupra tuturor oamenilor si lucrurilor. Porun-cefte, ca fiecare sa fie liber: magnaZii fi nobilii, burghezii fi populaZia orafelor fi chiar Zàranii sà aibà o libertate de dimensiuni corespunzàtoare. Sà nu fie numai unii din acest popor liber, ci to^i de la cel mai mare, la cel mai mie, sà aibà fiecare libertatea lui ».
      Din cuvintele de mai sus fi din restili panegiricului rezultà dar cà, dupà pàrerea lui Komensky, in Polonia trebuia sà domneascà libertatea spiritualà, toleranZa tn locul fanatismului religios fi cà sarcina principalà a regelui este sà se ingrijeascà de libertatea
474