b)	i’oaan roAA't (1436, C II 698 si 702); ii,im toavk i’oaav', ‘in vremea acestei supuneri’ (1439, G II 712); iiokhiikiii i’oaa, ‘cuvenitul juramìnt de supunere’ (1453, C II 765); r,M iiepKÏmnïii koékoaw Koy roAAv x'oitìeKaAi« ‘unde cei dintìi voievozi obisnuiau sä vie ca sä se supunä’ (1455, C II 774). Sub Çtefan cel Mare, in formula noKOpy h i’Oaak oyA11''*'™ ‘a acorda supunere §i ascultare’astfel: .. n haucaih tro mhaocth notcopoy h i'oaak «VAhaath, iioaaovt CTJpKijfh wrm'iaìkk, ‘si avem sä-i facem domniei sale juramìnt de supunere, dupä vechile obiceiuri’ (1468, B II 302); toaa SAhaaam ecAXo §i ahh rwAA Sahaath (1485, B II 371).
    c)	XoaA'k. o singurä datä, la 26 noiembrie 1445 2 : hauéa\k xoaaokath
KpOAÉKM ero AXACTH IIOACKOAH', TAK, KAKK KOAH HdUlH llfpeAU1*	HHHHAH H
caSjkham ‘ne vom supune Märiei Sale Regelui, precum si înaintasii nostri au fäcut cìndva supunere §i au slujit’ (C II 729).
    0	mentiune specialä se cuvine termenilor \'oaa8h si joaaShok, ambii din actul de supunere al lui Çtefan cel Mare cätre Cazimir din 2 martie 1462 (B II 284): dHH- YCMfA\... SéAWK NHKOTOpkIJf... AAHKO IMHCTKK, AvkcT'K A AH HO yoAASH... ivTAAA-kTH ‘nu vom ìnstraina vreo tara sau tinut, oras sau feud' ; . . .ero KopSnk iioackoh waaokath, K-fepKi haiiioh ^oaaShok a«*th ‘sä ne supu-nem Coroanei sale Polone, sä däm omagiul credintei noastre’. Ion Bogdan noteazä (op. cit., p. 286 in notä) cä X'oaa^h este luat în acest pasagiu în sens de « feudum » iar ^oaaShok înseamnâ « homagium », adâugînd cä nu cunoaçte «aceste doua cu vinte din texte vechi polone sau malorosiene (ucrainene n.n.), ele se întrebuintau însa probabil în Galitia; în polona sau malorosiana de azi nu exista». Noi de asemenea nu am gäsit « holdun » sau «holdunek» în niciunul din izvoarele cercetate. Holdun va fi circulât, credem, în acea vreme, ca termen cu sensul din documentul nostru, format de la hold cu suf. -un 3). Holdunek, corespondentul polon al germ. Huldigung ‘jurâmînt de credinta, omagiu’ (ca si hold de la germ. Huld, cu acelasi sens), în aceasta formâ, asemeni celorlalte cuvinte polone în -unek, va fi existât în uzul diplomatie polon §i ucrainean al vremii. în concluzie, j^oaaSh §i \'oaaShok 4 sînt
      1	Trad. noasträ; in pol. pokore i hold udzielac.
     2	Este documentul care abundä in polonisme redate cu maxima exactitate (v. TPdHHKj), ceea ce ne face sä credem, cä pisarul putea fi polon. Actul cuprinde o invoialä incheiatä la Siret de Stefan Voevod cu nobilii Poloniei (vreo 13 la numär), in frunte cu Ian din Gizow, procuratorul Coroanei. Färä indoialä cä polonii aveau in suita lor fi un pisar, stiut fiind cä tratatele si invoielile se incheiau in douä exemplare, fiecare parte luind eite unul. Numele pisarului nu apare la sfirsitul actului (conform uzului), dar in cazul cä a fost scris de un moldovean, polonismele se explicä prin aceea cä pisarul s-a sträduit sä exprime clauzele invoielii cit mai mult posibil pe intelesul partii polone, folosind in acest scop cuvinte, expresii si chiar o topica foarte apropiatä de cea polonä. Admitem chiar o colaborare intre pisarul moldovean fi cel polon in redactarea actului.
     3	Cu sufixul -un, de provenienza slavä räsäriteanä, existau in polonä, cuvinte (unele incä din sec. XV) ca: biegun (S. Stp. I, 88), bielun (S. Stp. I, 89). litun (v. Brückner SE, s. v. latac), lizun (v. Brückner, s. v. lizac), opiekun, piastun, sw ist un, zwiastun, (v. Brückner, p. 658) Dupä cum se vede, -un forma substantive nomina agentis. In cazul nostru holdun inseamnä deci ‘cel ce se supune, vasai’ dar in sens spatial de ‘teritoriu vasai, feudä’.
4	V. IARO^ENCO (ynpaiHCbKa Moea e ipaMomax MOJidaecKtx, p. 314), crede' cä
         este un diminutiv de la i-s.iak. Cä nu este afa ne-o confirmä numärul destul de mare de cuvinte poloneze in -unek (-unk), imprumuturi din germana, unele incä din sec. XIV—XV, fi care nu sint de loc diminutive, corespunzind pe deplin ca sens cuvintelor germane cu sufixul -ung: beserunk (baserunek) < g. Besserung ‘imbunätä-tire, reparable’ (Si. Stp. I, 70), gatunek < Gattung ‘specie, soi’ ¿"Brückner 136), ladunek < Ladung ‘incärcäturä’ ("Brückner 305). meldunk (meldunek) < Meldung ‘raport’ instiintare’
192