nowski \ F. Belous 2, V. A. Ulianitki3, V. Kocianovski 4. Dintre toate aceste lucräri de un anumit ínteres, nu numai istorie, ci si lingvistic sint numai cele ale lui Kaluzniacki, Ulianitki si, in parte, Golovatki5. Intre timp documéntele slavo-romine, sub aspect istorie si lingvistic incep sä intereseze si pe cercetätorii romini. ln ^ara noasträ istoria cercetärilor asupra documentelor slavo-moldovenesti incepe cu B. P. Hasdeu, care in Archiva istoricä a Rominiei. Colec¡iune critica de documente asupra trecutului romin 6, publicä intre aitele si o serie de documente moldovene§ti7. Pinä la 1900 actele cancelariilor tärilor romine sint aproape exclusiv obiectul cercetärilor istorice 8. EUDOXIU HURMUZAKI, Docilmente privitoare la istoria romtnilor, voi. I, p. II, p. 815—889, voi. II, p. II, p. 625—729; voi. II, p. Ili, p. 706—707. Vezi $i S. B. BERNSTEIN, Pa3ucKauua..p. 25—26, unde intre altele corecteaza grecala lui Kaluzniacki, care despàrfise a*p» a® « chiar pina » in a» P"a», decretindu-l rominism, de-a-rindul’ ! (In exemplarul de la Biblioteca Università^ din Varsovia al lucràrii lui KALUZNIACKI, Dokumenta . . . , cota II. 8490, p. 203, in dreptul acestei greseli, cu o cerneala foarte veche, cineva a notat pe margine: « ? V. MIKLOSICII Lexicon la p. 172, psl. dori-usque dori do ». Este desigur un cercetàtor romìn, dupa cum dovedesc abrevierile: «v.» (vezi), «p» (pagina), «psl.» (paleoslavà). Un polonez ar fi scris « zob. » (zobacz.), «str.» (strona) « stsl. » (starosìwiariski). De aceea^i mina nu mai gasim decit la p. 207 semnul X, in dreptul rindului 10 din text, pe stìnga, si o linie verticali» cu un semn de intrebare in dreptul traducerii, rìndurile 1—2 de jos. Sa fi fost, chiar Ioan Bogdan?). 1 Sprawy tvoloskie za J agiellonóiv, Warszawa, 1878 (Zródla dziejowe, tom. X), CLXIV + 163 p. cuprinde documente moldovenesti in latina si slavonà (acestea in transcrip^ie polonà) cu un amplu comentariu introductiv, de interes pur istorie. 2 HecK0AbK0 pyccKux u pyMbiHCKux zpaMom òpemux eocnodapeit mojiòmckux, Colomeia, 1879 (12 acte moldovenesti cu slabe comentarii). 3 Matnepuajibi djin ucmopuu 63auMHbix onmoiueHuù Poccuu, TJoAbtuu, Mojiòaeuu, BaAaxuu u Typifuu e XIV—XVI ee., coèpaHnue B. A. yahhui^kum, Moscova, 1887. Cuprinde printre aitele $i doua documente externe muntene (no. 16 §i 17) si sapte moldovenesti ale voevo-zilor si boierilor moldoveni càtre poloni (din anii 1436—1499, no. 45, 47, 67, 70, 93, 100, p. 50, 52, 72,.77, 103, 113, 170). Dat fiind caracterul stereotip al unor formule, autorul recurge la prescurtàri §i trimite pentru completàri la editia lui Yenelin (cf. p. VI); in introducere (p. V) arata cà sint scrise in « grai rus-vestic » («Ha 3anaflH0-pyccK0M nape^HH») si face unele observatii asupra grafiei. 4 Heu3daHHbie epaMomu U3 aijìoHCKux apxueoe, t. IV, 1888,«òm. 2 (noua acte slavo-moldovenesti, prost reproduse). 5 Documentele moldovenesti (in latina si slavona) sint semnalate integrai sau in rezumat si in alte lucràri si colectii din aceastà vreme: R. RYKACZEWSKI, Invenlarium omnium et singulorum privilegionem litterarum, diplomaticum quaecunque in archivo regni arce Cracoviensi continentur, Paris, 1862. (la p. 131 —143: Litterae Moldaviae, Vala-chiae et Bessarabiae, din anii 1387 —1561); ANATOL LEWICKI, Codex epistolaris saeculi decimi quinti, t. II (LXXVII 4- 531 p.), t. III (LXXX + 665 p.) = T. XII si XIV din Monumenta medii aevi historica res gestas Poloniae illustrantia, Kraków, 1891 si 1894. De asemenea in AKmu omuocnufuecH k ucmopuu 3anaduoù Poccuu, t. I, CI16., 1846 si Jlumoeatan MempuKa (Metrica Litvanà), voi. II, 3, 4, 5, ed. I. I. Lappo, CII6, 1910. 6 Buouresti, It (1865), I2 (1865), II (1865), III (1867). 7 In traducerile documentelor Hasdeu face multe greseli, asupra carora va atrage aten^ia in special Ioan Bogdan (Doc. de la $tefan cel Mare, I, II, Bucuresti, 1913); colecfia sa prezintà interes cu deosebire pentru istorie si in mica masura pentru filologie. E1 are insà meritul de a fi fost primul la noi — dupà’ Fr. Diez — care si-a dat seama de importanta studierii acestor documente pentru istoria limbii romine, alcàtuind chiar si un glosar de romìnisme alese din documerite muntene (anii 1536—1589), pe care 1-a inclus in Cuvente den betrani (apud. GII. MIHÀILÀ, art. citat din SCL, X, 1959, no. 3, p. 478 — 479). 8 Lucràrile sint in majoritate editii de texte iar autorii lor, istorici: ep. Melhisedec, D. Onciul, T. Burada si altii publicà documente moldovenesti in « Revista pentru istorie, arhieologie §i filologie» (1883—1893). Nici colectii mai importante ca cele ale lui E. HURMUZAKI, Documente privitoare la istoria Romtnilor, voi. I—Vili si supl. 1890 — 1891, GR. TOCILESCU, 534 documente slavo-romine din Tara Romineascà si Moldova 165